După arestarea lui Cristudor, un nou referen se aude prin Bărăgan: MITICĂ (de la DNA) – LA BRUTĂRIE!

Ialomiţa iese cu uniforma de paradă ciufulită după ultima acţiune a procurorilor anticorupţie, desfăşurată pe ritmul faimoasei melopei sudiste „Uite, mamă, vin mascații, nu mă mai scapă nici frații!”. Fără Mitică de la DNA împărăţind moşia şi împărţind justiţia în baza unor criterii de performanţă personale, judeţul pierde ditai mănunchiul de spice de pe stemă, căci, pentru cunoscători, cereala schiţată pe blazon nu mai purta mesajul unui simplu însemn heraldic, ci oferea măsura profitului scos de familia lui Cristudor din afacerile de graniţă ale agriculturii cu justiţia. (Citeşte aici articolul din Academia Caţavencu)

Reţinerea şefului DNA Slobozia nu a surprins opinia publică din Bărăgan decât prin perspectiva datei la care aceasta a fost încuviinţată. Şi asta, fiindcă, de aproape un deceniu, afacerile familiei lui „nea Mitică de la DNA” au tot ţinut capul de afiş prin presa locală, cu atât mai mult cu cât deveneau tot mai ostentative legăturile dintre unii întreprinzători cercetaţi de procurorul-şef şi afacerile derulate de firmele soţiei sau fratelui acestuia. Istoria asezonată cu mită şi favorizarea infractorului, în care Cristudor, alături de Taifas Danie-Vasile și Andronache Monica, ar fi sprijinit trei persoane cercetate pentru evaziune fiscală, într-un dosar aflat pe rolul autorităților judiciare germane, astfel încât persoanele respective să distrugă și să ascundă documente și obiecte compromițătoare care ar fi putut constitui mijloace de probă, nu reprezintă decât vârful aisbergului. Iar răsplata primită – 5.354 de lei în materiale de construcție și lucrări de amenajarea a unui spaţiu aparţinând fiului magistratului – e mai degrabă un bacşiş faţă de câştigurile obţinute anterior, din exploatări agricole dubioase ori din achiziţia unor imobile, de la indivizi aflaţi în cercetare.

Procurorul, stăpân pe Ograda altora

În Ialomiţa, Dumitru Cristudor nu a trebuit să facă eforturi prea mari pentru a-şi ascunde afacerile notorii. Batista pe ţambal a fost aşezată comod şi ocrotitor, de fiecare dată, de către superiorii săi de la Bucureşti, prin neimplicare şi prin ignorarea semnalelor permanente din Bărăgan. Abia în 2007-2008, Cristudor a ieşit personal la atac, acuzându-l de fraude funciare pe fostul prefect din perioada 2005-2007, Cazacu Marinică. În 2005, în urma unei serii de materiale de presă, legate de modul în care anumite persoane anchetate de Cristudor ajungeau să facă afaceri cu familia acestuia, fostul prefect din perioada 2005-2007, Cazacu Marinică, a cerut oficial conducerii DNA de la Bucureşti să ia măsuri. Conţinutul adresei nr. 2.117 din 26 octombrie 2005, înaintată către DNA, este mai mult decât edificator, printre altele afirmându-se negru pe alb: „Având în vedere implicarea şefului secţiei anticorupţie Ialomiţa în afaceri ilegale, vă rog să dispuneţi un control asupra modului în care lucrătorii secţiei anticorupţie şi-au făcut datoria pentru a lua măsurile care se impuneau (…)”.

Mai mult decât atât, în relaţia cu Cristudor, Cazacu mai călcase pe bec şi prin anularea unor titluri de proprietate pe care puterea PSD le oferise anterior Universităţii de Agronomie din Iaşi, instituţie care fusese împroprietărită în Ialomiţa cu mii de hectare de teren agricol. Ce-o fi căutând Universitatea asta tocmai în Bărăgan, când sunt numai ogoare nearate prin Moldova, vă veţi întreba, dar răspunsul e foarte simplu: terenurile respective au fost preluate ulterior spre exploatare, prin contracte de arendă, de firmele baronilor PSD din Bărăgan, că aşa-s baronii, băieţi buni, se ajută între ei pretutindeni!  Când Cazacu obţinea anularea titlurilor de proprietate, pentru a rezolva problema de fond funciar a ialomiţenilor, una dintre societăţile controlate de familia lui Cristudor exploata deja 1.000 de hectare în zona comunei Ograda. Să mai spunem că această exploatare venea ca urmare a unui dubios contract de asociere în participaţiune cu una dintre societăţile fostului prefect PSD Marian Bălan, cel care obţinuse arenda a 2.000 de hectare de la Universitatea Iaşi?

Generatorul de mită

Revenind, interesant ar fi să aflăm motivele pentru care autorităţile din anticorupţia naţională nu s-au sesizat la momentul la care Cazacu Marinică a dat în vileag relaţia avută cu Cristudor pe durata desfăşurării propriei anchete. Să aibă asta vreo legătură cu faptul că, după cum umblă vorba prin târg, frățiorul lui nea Mitică ar fi ditamai generalul prin SRI? Indiferent care-i adevărul, e cert că dl Cazacu a formulat o plângere penală împotriva procurorului Dumitru Cristudor pentru luare de mită, menţionând cât se poate de explicit: „Eu i-am dat mită şi am demonstrat că i-am dat mită!”. Fostul lider administrativ afirma că, la scurtă vreme după declanşarea cercetărilor în dosarul legat de retrocedările de terenuri de la Manasia şi Urziceni, procurorul i-ar fi cerut împrumut, pentru o lună de zile, un generator electric, necesar la moara familiei sale din comuna Ograda. „I-am dat generatorul de 10.000 de euro pentru că nu puteam să-l refuz pe procurorul care mă ancheta”, spunea fostul prefect în 2008, precizând că utilajul nu i-a mai fost înapoiat decât după ce acesta a fost cerut „de la obraz”, în perioada în care Cazacu era deja anunţat de decizia DNA de a-l trimite în judecată. Care au fost repercusiunile declarate ale denunţului privind darea de mită am aflat tot de la Cazacu: „Din acel moment au început şicanele, îmi lipea pe gard în fiecare zi hârtii, prin care mă chema la DNA, mi-a trimis şi mandat de aducere pentru prezentarea materialului de trimitere în judecată exact în ziua în care mi-a restituit generatorul, în timpul anchetei nu a permis prezenţa avocatului în timp ce-mi solicita declaraţii. Aşa a înţeles procurorul Cristudor să instrumenteze acest dosar…”.

Prea multă neghină la prea puţin grâu

Și acesta nu este singurul caz în care s-a făcut legătura dintre oamenii de afaceri cercetaţi de Cristudor şi afacerile derulate de firmele în care este implicată soţia procurorului sau fratele acesteia. Dezvăluirile presei s-au bazat pe un mecanism la vedere: în unele cazuri, după ce persoanele aflate în vizorul anticorupţilor au scăpat de „atenţia” procurorului, acestea au încheiat diverse tranzacţii cu firmele familiei Cristudor: de la vânzarea de active la semnarea unor contracte de asociere în participaţiune. Una dintre poveştile de răsunet este cea care l-a avut ca protagonist pe omul de afaceri Radu Vasile, din Urziceni. Acesta a fost cercetat în mai multe dosare penale, vizând, printre altele, afacerile derulate de societăţile Com Mixt Urziceni şi Morărit Panificaţie SA Slobozia. Trimis în judecată în fază iniţială, pentru infracţiuni la legea privind evaziunea fiscală, Radu Vasile a beneficiat, în primăvara anului 2001, de o ordonanţă pentru scoaterea de sub urmărire penală, semnată chiar de procurorul Cristudor, sancţiunea aplicată omului de afaceri fiind amendarea sa administrativă cu un milion de lei vechi! Un an mai târziu, moara de la Ograda a Prod Pan Urziceni era cumpărată, cu 2,8 miliarde de lei, de firma Rola Impex, cu sediul social, la acea vreme, în apartamentul familiei Cristudor, firma având ca asociat unic şi administrator pe Viorel Tătuţă, fratele soţiei procurorului, Rada Cristudor… O altă firmă de care se leagă numele lui Cristudor este Romagra Impex SRL Ograda, înregistrată în 14 decembrie 2006. Părţile sociale ale firmei aparţin celor doi fraţi, Rada Cristudor şi Viorel Tătuţă, în timp ce administrator cu puteri depline este soţia procurorului. Ca să vedeţi coincidenţă, în 2006, respectiv 2007, Rola Impex şi Romagra Impex SRL Ograda au intrat în afaceri, prin intermediul societăţii Sparcom SRL, cu nimeni altul decât fostul prefect PSD Marian Bălan, un personaj vârât şi el în tot soiul de afaceri „cu cântec”: de la controversata „Fundație Ialomița 2000” la mediatizata tranzacţionare dubioasă a unui siloz aparţinând Comcereal Călăraşi (societate controlată de Bălan). Deloc ciudat, pentru unii, în doi timpi şi trei mişcări, firmele controlate de soţia procurorului Cristudor au ajuns să înfiinţeze culturi şi să beneficieze de pe urma exploatării a nu mai puţin de 1.000 de hectare de pământ, iar asta în urma asocierilor în participaţiune cu societatea unui personaj, repetăm, aflat anterior în vizorul procurorilor de la anticorupţie!

La ora la care scriem aceste rânduri, „nea Mitică de la DNA a fost, în sfârşit, arestat şi va fi judecat pentru luare de mită. Ce vreţi, atunci când îţi place atât de mult grâul, e imposibil ca până la urmă să n-ajungi la „brutărie”! (Eugen Cişmaşu – Academia Caţavencu)

Lasă un răspuns