Deputatul Aurelian Ionescu solicită demisia şefilor liberali de deconcentrate din Ialomiţa

Deputatul conservator de Urziceni, Aurelian Ionescu, atrage atenţia asupra faptului că noul program de guvernare promovat de la nivel central ar putea înregistra deficienţe la nivel de aplicare în teritoriu din cauză că actuala platformă a Cabinetului Ponta nu mai cuprinde puncte comune strategiei proprii politicii liberale asumate de directorii susţinuţi de PNL la şefia instituţiilor deconcentrate din sfera judeţeană de decizie. Astfel, parlamentarul ialomiţean a solicitat în plenul Camerei Deputaţilor ca managerii liberali ai deconcentratelor din Ialomiţa să demisioneze din funcţii.

Aurelian Ionescu apreciază că un Guvern fără componentă liberală nu poate fi reprezentat în teritoriu de şefi liberali la deconcentrate.

„Aşa cum era de aşteptat, reconfigurarea structurii politice de guvernământ a creat ecouri puternice mai ales în teritoriu, acolo unde nucleele aliaţilor care au câştigat încrederea oamenilor mai ales prin voinţa demonstrată de a face să funcţioneze un mecanism unitar de măsuri capabil să înglobeze în mod coerent elemente ale unor proiecte de dezvoltare punctual diferite, s-au văzut brusc puse în postura de a alege dacă rămân să-şi ducă mai departe programele începute în urmă cu doi ani, ori dacă îşi întorc spatele şi devin adversari captivi ai unui sistem de strategii devenite artificial incompatibile.

În ultima vreme, s-a vorbit atât de mult despre impactul ruperii USL şi formării unei noi majorităţi guvernamentale la nivel naţional şi în afara graniţelor ţării, încât s-a minimalizat importanţa acestor schimbări politice tocmai la baza construcţiei căreia românii i-au acordat girul printr-un vot covârşitor. Această bază este cea a alianţelor politice funcţionale în teritoriu – în judeţe şi localităţi – unde blocarea oricărui proiect din cauza alterării relaţiilor dintre partenerii de la nivel central echivalează cu încălcarea unei promisiuni făcute electorilor. Privind lucrurile astfel, structura de conducere administrativă judeţeană din Ialomiţa a ales în mod fericit să nu facă un pas înapoi pe drumul deciziilor comune. Consider că hotărârea preşedinţilor judeţeni ai PSD şi PNL de a rămâne să colaboreze în continuare în promovarea măsurilor administrative este nu numai de apreciat, dar chiar de subliniat ca exemplu de consecvenţă şi concreteţe în decizie, două caracteristici definitorii ale unui proiect politic de factură câştigătoare.

Totuşi, cum Ialomiţa nu poate face nicicum excepţie de la aplicarea unitară a strategiilor guvernamentale, este necesară o restructurare a palierului de reprezentanţi ai Executivului naţional în teritoriu. Astfel, dat fiind faptul că programul de guvernare implementat de noua formulă politică majoritară de conducere a suferit modificări faţă de cel aplicat până acum, pare firească şi logică o schimbare la nivelul conducerii instituţiilor judeţene deconcentrate din subordinea Guvernului. Este previzibilă situaţia în care directorii propuşi şi susţinuţi de PNL la şefia acestor organisme nu vor mai fi dispuşi să aplice noile măsuri guvernamentale ce s-ar situa în afara strategiilor proprii politicii liberale promovate până de curând în sfera administrativă centrală. Mai mult decât atât, astăzi, aceşti manageri nu mai au legitimitatea reprezentării componentei liberale din Guvernul României.

Ca urmare, cred că aceste argumente sunt îndeajuns de puternice încât să mă determine să solicit demisia şefilor liberali ai instituţiilor deconcentrate din Ialomiţa, astfel încât să se evite orice scurt-circuitare a reţelei de transmitere şi implementare în judeţ a noilor directive cuprinse în actualul program de guvernare”, a declarat deputatul Aurelian Ionescu de la tribuna Parlamentului.

Cod roşu de inundaţii în Ialomiţa

Având în vedere evoluţia nivelurilor şi debitelor de pe râul Prahova, ca urmare a propagării viiturilor formate în amonte, Administraţia Bazinală de Apă Buzău – Ialomiţa a instituit cod roşu local pe sectorul râului Prahova, la staţia Adâncata, aval de confluenţa cu râul Teleajen, respectiv râul Ialomiţa, pe sectorul aval confluenţa cu râul Prahova, până la staţia hidrometrică Coşereni (judeţele Prahova şi Ialomiţa). Râurile se află la limita de tranzitare a digurilor şi sunt posibile depăşiri ale cotelor chiar şi pe sectoarele îndiguite.

Potrivit informaţiilor oficiale, codul roşu este instituit preventiv pentru ca autorităţile locale să fie vigilente în cazul în care s-ar impune, pe lângă monitorizare şi intervenţie, luarea unor măsuri suplimentare pentru populaţie. Hidrologii avertizează asupra faptului că pot apărea probleme deosebite în mai multe localităţi din judeţele aflate sub avertizare, precum şi fenomenul de băltire din cauza precipitaţiilor abundente cu caracter local din ultimele 24 de ore.

Echipele Apelor Române acţionează cu utilaje şi oameni, acordând suport autorităţilor locale şi inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă. În sectoarele îndiguite, s-a impus întărirea liniilor de apărare cu saci şi monitorizarea foarte strictă pe sectoarele aflate sub avertizare. De asemenea, s-a dispus supraînălţarea digurilor cu saci, cu până la 30 cm, în vederea protejării localităţilor aflate sub avertizări.

Gheorghe Giolea – încă o demisie anunţată din Consiliul Municipal

Odată cu trecerea timpului, tot mai mulţi sunt cei care, „convinşi” probabil de capacităţile, competenţa, interesele şi metodele primarului Urziceniului, aleg să nu îşi mai lege numele de edilul aflat la al treilea mandat de lider admi-nistrativ, renunţând la compania selectă a lui Constantin Sava. După mai bine de un deceniu de activitate la nivel legislativ municipal, resursele de disponibilitate ale consilierului liberal Gheorghe Giolea, în privinţa susţinerii şi girării, prin vot propriu, a iniţiativelor primarului Sava, par să se fi epuizat.

Potrivit unor surse apropiate grupului de aleşi liberali din Consiliul Local Urziceni, Gheorghe Giolea şi-ar fi depus deja demisia din forul decizional municipal, decizia sa urmând să fie oficializată la proxima reuniune ordinară a Consiliului. În ceea ce priveşte cauzele vehiculate, se pare că tocmai statutul rezervat de Sava tuturor colaboratorilor săi din Consiliu, anume de simple instrumente întru concretizarea iniţiativelor proprii, l-ar fi determinat pe cunoscutul şi seriosul om de afaceri să pună capăt activităţii sale în Legislativ. Prin plecarea sa, Giolea se alătură listei sonore de foşti susţinători ai lui Sava care, din motive lesne de înţeles, într-un moment sau altul, au decis să nu-şi mai asocieze imaginea cu actualul edil, şi am aminti aici doar câteva nume cu o prezenţă publică mai mult decât consistentă în ultimii ani: Valentin Bodeanu, Aurelian Ionescu, Ion Nunu şi Adrian Peiu. Nu este exclus chiar ca exemplul pe care l-ar putea oferi demisia lui Gheorghe Giolea să fie urmat, în viitorul mai mult sau mai puţin apropiat, şi de alţi colaboratori ai lui Sava, fostul viceprimar Niculae Diculescu părând, în prezent, destul de jenat de turnura pe care au luat-o lucrurile după adjude-carea, de către Sava, a celui de al treilea mandat edilitar. (Eugen Cişmaşu)

Moaştele Sfântului Mare Mucenic Gheorghe la Urziceni

Joi, 27 martie, o delegație a Episcopiei Giurgiului condusă de Preacuviosul Părinte Exarh Macarie Șotârcă, a ajuns în municipiul Urziceni, purtând racla cu moaștele Sfântului Mare Mucenic Gheorghe. La intrarea în oraș, sfintele odoare au fost întâmpinate de Preacuviosul Părinte Vicar Rafael Mâț împreună cu Părintele Protopop Bogdan – Ionuț Stancu.

Un lucru deosebit, pentru anul acesta, este faptul că, pentru prima dată, au fost scoase în procesiune și moaștele Sfântului Nectarie Taumaturgul care se găsesc din luna septembrie a anului trecut, în permanență, în Catedrala din Urziceni. Delegația, împreună cu preoții, monahii și monahiile din Protopopiatul Urziceni, mulțime de credincioși, profesori și elevi de la școlile din municipiu, dar și din satele limitrofe, a plecat în procesiune spre Catedrala „Sfinții Împărați Constantin și Elena”. Pe esplanada sfântului locaș s-a săvârșit slujba agheasmei și s-a rostit o rugăciune de mulțumire pentru această binecuvântare primită de la Dumnezeu. Sfintele Moaște au fost depuse în biserică unde au rămas până pe 30 martie. Catedrala din Urziceni a rămas deschisă pe toată durata pelerinajului, fiind săvârşite slujbe permanent.

În ultima zi de pelerinaj, duminică, 30 martie, Duminica a patra din Postul Mare, Preasfinţitul Părinte Episcop Vincenţiu a săvârşit Sfânta Liturghie la Catedrala din Urziceni. Sub protia Preasfinţiei Sale au slujit preacucernicii părinți consilieri Daniel Enaşcu, Florin Ionescu și Nicușor Silviu Dascălu, diaconul Marius Gabriel Purcărea, secretar eparhial, preacucernicul părinte protopop  Bogdan – Ionuț Stancu şi un sobor de preoţi şi diaconi. Alături de cetăţeni din municipiu şi comunele din zonă, au participat la eveniment şi reprezentanţi ai instituţiilor publice şi ai autorităţii locale, printre care Alexandru Potor, preşedintele Federaţiei Naţionale a Grupurilor de Acţiune Locală, Raluca Dumitrecu – preşedintele GAL „Călăraşi Vest”, Liviu Cazan – director general adjunct al Autorităţii Navale Române, Nicolae Parepa – comandantul Jandarmeriei Ialomiţa, Nicolae Cristea – viceprimarul Urziceniului şi Viorel Dascălu – comisar şef adjunct al Poliţiei Urziceni.

„Este al șaselea an consecutiv când în urbea noastră sunt aduse sfinte moaşte. A devenit deja o tradiţie ca în perioada Postului Mare credincioşii să se bucure de întâlnirea, în mod tainic, cu sfinţii lui Dumnezeu aici pe pământ. Această procesiune marchează un eveniment important şi pentru Eparhia noastră, căci anul acesta se împlinesc 20 de ani de la întronizarea primului episcop. Nădăjduim ca prezența Sfintelor Moaşte să întărească lucrarea pastorală şi misionară a Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor şi să fie o binecuvântare şi o mângâiere pentru credincioşi, în aceste vremuri de încercare”, a declarat preotul Bogdan – Ionuț Stancu, Protopopul Urzicenilor, pentru Agenţia de Ştiri Lăcaşuri Ortodoxe.

Urziceniul urmează să fie scos din noroaie cu 4 milioane de euro de la vicepremierul Dragnea

După ce a cheltuit 15,26 milioane lei din bugetele locale ale ultimilor trei ani pe un megaproiect de asfaltare şi reasfaltare de străzi, Primăria a descoperit Ministerul Dezvoltării, programele cu bani de la Guvern şi mai ales un vicepremier cu puterea de a decide din vârful pixului destinaţia unor sume deloc mici alocate de la centru. Astfel că, de vreo jumătate de an încoace, municipalitatea face joc de glezne în aşteptarea unui ordin al ministrului Dragnea care să accepte la finanţare o investiţie în valoare totală de 4 milioane de euro pentru asfaltarea a 40 de străzi din Urziceni prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală.

Străzile de pământ ale „municipiului european”

Potrivit hotărârilor privind sumele necesare pentru derularea şi realizarea proiectului „Asfaltare şi modernizare drumuri de interes local în Urziceni” şi indicatorii tehnico – economici ai investiţiei, două documente întocmite şi prezentate Consiliului cu respectarea procedurilor legale de data asta, Primăria a depus spre avizare şi finanţare la MDRAP un program investiţional de 17,92 milioane lei, din care 571,32 milioane fonduri locale, pentru asfaltarea a 12,17 km de drum la preţul de 692,26 mii lei/km. Sunt proiectate a fi asfaltate în cadrul acestui proiect următoarele 40 de străzi: Parfumului, Aleea Câmpului, Dorobanţi, Pajurei, Independenţei, Biruinţei, Răsăritului, Viilor, Nucilor, Grădinarilor, Goleşti, Păcii, Avram Iancu, Mecanizatorilor, Patriei, Oborului, Griviţei, Armoniei, Intr. Baladei, Intr. Romanţei, Intr. Depozitelor, Plantelor, Labirint, Zorilor, Bujorului, Agricultori, Aleea Iazului, Constructorilor, Petroliştilor, Dogarilor, Magnoliei, Narciselor, Lalelelor, Garoafelor, Zambilelor, Zorelelor, Mărgăritarului, Viorelelor, Teilor şi Lizierei.

Proiectul de asfaltare trimis de Primărie la ministrul Dragnea se va bate anul acesta la finanţare cu peste 1.200 de obiective de investiţii depuse pe PNDL în cadrul subprogramului „Regenerarea urbană a municipiilor şi oraşelor”. Pentru 2014, acest subprogram beneficiază de fonduri guvernamentale consistente – peste 200,6 milioane lei – de 9 ori mai mult decât anul trecut.

Primăria îşi revocă hotărârea adoptată în formă ilegală

Noul program de asfaltare a fost aprobat în Consiliu într-o şedinţă extraordinară convocată de primar pe 24 februarie. Hotărârea în cauză vine să înlocuiască o alta cu acelaşi obiect, adoptată cu scandal în octombrie anul trecut. Din documentul aprobat în urmă cu jumătate de an lipsea chiar proiectul în sine, iar pe post de indicatori tehnico – economici funcţiona un deviz neasumat prin semnătură şi ştampilă. Mai mult decât atât, propunerea primarului nu trecuse prin comisiile Consiliului şi nici nu avea anexat raportul compartimentului de specialitate al Executivului. Această formă pe-alături de lege a hotărârii i-a făcut pe consilierii PSD să se abţină la vot şi să conteste documentul la Prefectură. De la autoritatea judeţeană s-a primit însă un răspuns ce l-a determinat pe consilierul Ion Dumitrescu să solicite în mod public ca prefectul să-şi respecte obligaţia pe care i-o impune funcţia, anume aceea de garant al aplicării legii în teritoriu şi nu de „consilier favorizat al Urziceniului”. În răspunsul trimis consilierului PSD pe subiectul hotărârii contrare legii, prefectul frapează prin enunţarea următorului raţionament: „În ceea ce priveşte faptul că devizul general nu este semnat, precizăm că acesta ne-a fost fost comunicat ulterior, semnat de persoana care l-a întocmit, precum şi indicatorii tehnico economici. În ceea ce priveşte inexistenţa raportului comisiei de specialitate a consiliului local, am considerat că nu era un motiv suficient pentru a considera o hotărâre ilegală, din moment ce majoritatea consilierilor locali au fost de acord cu adoptarea ei”. Ar părea că Prefectura girează completările ilegale ale documentaţiei de şedinţă şi modificările efectuate în cuprinsul hotărârilor şi anexelor după votul Consiliului. În plus, poate fi cel puţin bizară pentru postura de supervizor al respectării legii în administraţie o explicaţie potrivit căreia măsura legalităţii unei hotărâri este dată de votul majorităţii care a aprobat-o. Este de precizat că hotărârea din octombrie privind proiectul de asfaltare, document a cărui formă încălca în mod evident reglementările impuse de Legea Administraţiei publice, a primit aviz de legalitate din partea Prefecturii. Faptul că acest lucru a scăpat în presă şi a făcut valuri în mediul administrativ judeţean ar putea fi considerat un motiv credibil pentru care Primăria a decis sau a fost „ajutată” să decidă revocarea hotărârii iniţiale şi înlocuirea ei cu un act în regulă. (Dora Cişmaşu)

Directorul Ciprian Rădulescu atrage atenţia asupra caracterului discriminatoriu al Codului Etic din Educaţie

La Ministerul Educaţiei se află în lucru proiectul Codului de etică pentru învăţământul preuniversitar, o directivă care introduce diverse reglementări vizând activitatea didactică şi în special elemente legate de responsabilitatea pe care profesorii o au pentru siguranţa elevilor, comportamentul faţă de aceştia şi diferite aspecte privind combaterea corupţiei din şcoli. Draftul acestui proiect elaborat de Ministerul Educaţiei a fost supus dezbaterii publice încă din luna aprilie a anului 2012 însă, până la scandalul izbucnit la Şcoala 10 din Capitală pe tema banilor ceruţi în decembrie 2013 pentru cadouri de Crăciun, Codul Etic nu a fost tratat ca prioritate de către decidenţii din Educaţie.

Noile reglementări propuse de la nivelul MEN au produs varii reacţii în rândul cadrelor didactice şi al reprezentanţilor sindicatelor din învăţământ, multe dintre aceste voci acreditând ideea ca proiectul Codului Etic este unul perfectibil mai ales sub aspectul introducerii de obligaţii şi pentru elevi şi părinţii acestora.

Ciprian Rădulescu: „Corpul profesoral nu este cel mai corupt din România”

Directorul Colegiului Naţional „Grigore Moisil” Urziceni, Ciprian Rădulescu, susţine că un Cod Etic în Educaţie nu trebuie să aibă caracter discriminatoriu şi trebuie să prevadă şi reglementări legate de conduita şi îndatoririle celorlalte persoane implicate în actul de educaţie în afara cadrelor didactice, în speţă, elevi şi părinţi, precizând că are obiecţii asupra interzicerii unui profesor de a preda la clasa copilului său. „Am discutat cu colegii mei despre Codul Etic în educaţie, iar părerea noastră unanimă este că acest cod etic nu trebuie să aibă un caracter discriminatoriu faţă de alte categorii sociale. Vrem respectarea demnităţii fiecărui profesor, nu numai a părinţilor şi a elevilor. Pentru că sunt convins că toată lumea este conştientă că totuşi corpul profesoral nu este cel mai corupt din România. Cu ce este de vină, ne întrebăm noi, un profesor intrat prin concurs la o şcoală de elită, care are şi un copil intrat la aceeaşi şcoală, ca şi el, tot prin concurs, de nu poate să predea la clasa respectivă? Nu s-a gândit nimeni la repercusiunile care pot apărea în cazul acesta. Sunt părinţi care-şi pregătesc copiii pentru o anumită şcoală, ei ajung la şcoala respectivă şi nu pot să fie în clasa respectivă pentru că este copilul unui profesor. Colegii mei atrag, de asemenea, atenţia asupra relaţiei profesor – elev – părinte. Doar profesorul este sancţionat pentru faptele sale. Elevul şi părintele mai puţin. Dacă ne uităm în Legea educaţiei, sunt, într-adevăr, prevăzute sancţiuni pentru părinţii care nu-şi dau copiii la şcoală, dar nici vechea lege nu era şi nici actuala lege nu este operabilă. De ce? Pentru faptul că nu există la primării niciun fel metodologii de aplicare a acestor amenzi. Şi atunci amenzile acestea pe care le trimitem noi pe hârtie rămân pe hârtie”, a declarat profesorul Ciprian Rădulescu, citat de Mediafax.

FSLI solicită introducerea de obligaţii şi sancţiuni pentru elevi şi părinţi

Legat de proiectul Codului Etic din Educaţie, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, Simion Hancescu, consideră că reglementarea trebuie completată cu obligaţii şi sancţiuni pentru elevi şi părinţi, pentru că, dacă aceştia agresează profesorii, nu există nicio prevedere, acest lucru fiind incorect. „Lucrurile trebuie gândite la pachet şi trebuie venit cu răspunderi şi pentru părinţi, pentru că sunt măsuri împotriva dascălilor, însă, dacă elevii sau părinţii agresează dascălii, nu există nicio prevedere. Trebuie completate obligaţiile elevilor, trebuie prevăzute sancţiuni şi, în plus, trebuie introduse obligaţii pentru părinţi. Lucrurile trebuie privite în ansamblu, nu doar secvenţial”, a declarat liderul FSLI. De asemenea, Simion Hancescu afirmă că din Codul de etică ar trebui eliminat alineatul care prevede că profesorului îi este interzis să îi fie dascăl propriului copil sau unei rude până la gradul al treilea, cu excepţia situaţiei în care este singurul care predă disciplina respectă în unitatea şcolară în care lucrează.

Potrivit proiectului Codului Etic din învăţământul preuniversitar, profesorilor le este interzis  să ceară şi să primească bani, cadouri sau servicii, să colecteze fonduri de la elevi sau părinţii acestora pentru protocol, dar şi să facă meditaţii cu propriii elevi. De asemenea, cadrele didactice sunt obligate să supravegheze elevii în şcoală şi la activităţi în afara ei şi nu au voie să folosească faţă de aceştia nicio formă de agresiune, să-i umilească, ori să aibă un limbaj cu caracter obscen, vulgar sau aluziv. (Dora Cişmaşu)

AFACERE NAŢIONALĂ: Incinerator de deşeuri toxice lângă saloanele bolnavilor

PROGRAM. Ministerul Sănătăţii pregăteşte un tun bugetar impresionant prin construcţia a 98 de incineratoare pentru deşeuri toxice periculoase sub ferestrele saloanelor bolnavilor din spitale!

Într-o secretomanie desăvârşită, şefii Consiliului Judeţean au trecut prin votul aleşilor un proiect de hotărâre pe o temă extrem de delicată: construirea unui incinerator de deşeuri toxice periculoase chiar în curtea Spitalului Judeţean Slobozia, la câţiva metri de saloanele bolnavilor! Documentaţia a fost vârâtă sub nasul consilierilor judeţeni chiar la începutul şedinţei extraordinare de la mijlocul săptămânii tocmai pentru ca aceştia să nu aibă timp să studieze propunerea şi să voteze în cunoştinţă de cauză. Manevra preşedintelui Vasile Ciupercă a ţinut iar incineratorul a primit undă verde!

Valori ţinute la secret

Afacerea se anunţă una de mare anvergură, din puţinele date lăsate să scape public fiind vorba de o şmecherie pusă la cale de oamenii care controlează Ministerul Sănătăţii. Ca să nu se spună că PSD nu toacă aiurea banii (să ne amintim de PNL care a risipit zeci de milioane de euro de la bugetul sănătăţii prin achiziţia de autoturisme FIAT care ar fi fost, chipurile, mici ambulanţe, ori de PDL care a cumpărat tot pe milioane de euro ambulanţe deşi staţiile din ţară erau pline de maşini noi), s-a pus pe hârtie un plan naţional de construcţii de incineratoare de deşeuri medicale toxice, chipurile, într-un program cu finanţare europeană. E drept că parte din devizul total pentru cele 98, da, aţi citit bine, 98 de incineratoare, va fi suportat din fondurile structurale, dar nici bugetul naţional nu va scăpa prea ieftin, estimările iniţiale arătând că o cotă de 17,56% din total drept contribuţie românească înseamnă milioane de euro! “Nu vă pot spune cât va costa incineratorul dela Slobozia, nouă doar ni s-a spus că Ministerul Sănătăţii are un proiect cu finanţare europeană. Ştiu doar că sunt 98 de incineratoare în toată ţara dar nimic mai mult.”, ne-a declarat Adrian Berbec, managerul interimar al Spitalului Judeţean de Urgenţă.

Proiect ţinut la secret

Deşi se laudă peste tot cu transparenţa decizională şi cu informaţiile complete furnizate pe site-ul instituţiei, Vasile Ciupercă, preşedintele Consiliului Judeţean, a avut grijă ca afacerea incineratorului de deşeuri toxice dela SpitalulJudeţeansă nu fie făcută publică. Pe lângă lipsa oricăror informaţii financiare care să justifice o asemenea investiţie (cel mai mare spital din judeţ cheltuieşte pe an echivalentul a doar 17.000 euro pentru neutralizarea deşeurilor medicale periculoase, operaţiune care se face departe de spital), Ciupercă a evitat să organizeze o dezbatere publică în care cetăţenii din municipiu să-şi exprime acordul cu privire la construirea în mijlocul Sloboziei şi sub geamurile spitalului a unui incinerator de deşeuri toxice periculoase. (Petronel TUDOR)

 

Trai pe bani publici în Ialomiţa: 12,5 milioane euro la Drumuri Judeţene în ultimii 5 ani!

BUGET. Consiliul Judeţean va trimite în conturile societăţii din subordine 110 miliarde lei vechi doar pentru lucrările prinse în contractul multianual de întreţinere şi reparaţii drumuri judeţene.

Fără tătuca dela ConsiliulJudeţeansocietatea Drumuri Judeţene ar fi intrat de mult în colaps. Alimentată constant cu zeci de miliarde firma condusă de directorul Ştefan Ghibanu s-a obişnuit să aştepte cu mâna întinsă banii de la bugetul judeţului pentru a nu intra în faliment. Atent cu copilul de suflet, Vasile Ciupercă taie anual cea mai sănătoasă felie bugetară pentru alimentarea conturilor societăţii din subordine, primind la schimb lucrări de reparaţii şi întreţinere executate cu dedicaţie acolo unde Ciupercă şi PSD au vreun interes politic sau financiar.

Praful de pe tobă pentru fraieri!

Dacă analizăm bugetul pe anul 2014, abia aprobat de consilierii judeţeni pe baza propunerilor formulate de Vasile Ciupercă, constatăm cu amărăciune că năravul din fire nu are lecuire în cazul preşedintelui Consiliului Judeţean Ialomiţa. Hotărât să cheltuiască 2,5 milioane euro doar pe programe ce se reduc în mare parte la hârţoage, şeful judeţului abia dacă a mai găsit în buget echivalentul a 2,6 milioane euro pentru lucrări la drumurile judeţene, total la care bugetul statului contribuie cu echivalentul a 1,06 milioane euro, efortul bugetar propriu al judeţului fiind de circa 68 miliarde lei vechi. În acest moment în judeţ sunt deschise trei şantiere în ceea ce priveşte modernizarea unor sectoare de drum judeţean, investiţii multianuale aflate în diverse stadii de execuţie. Dacă orice om gospodar se gândeşte mai întâi să termine ceea ce a început şi abia apoi să mai repare acolo unde este cazul, pentru Ciupercă filosofia administrativă stă tocmai pe dos. Cifrele vorbesc de la sine. Modernizarea DJ 213 Luciu – DN 2A are alocată în 2014 suma de, citiţi cu atenţie, 20.000 lei, două sute de milioane de lei vechi! Fix 0,16% din totalul investiţiei de 125 miliarde lei vechi din care până acum s-au realizat lucrări de 9,64 miliarde lei vechi. Pe aceeaşi linie a penibilului se înscrie şi modernizarea DJ 201 Bueşti – Albeşti, cu o alocaţie bugetară anuală de 3,07 miliarde lei vechi, 2,3% din totalul de 128 miliarde din care s-au decontat 41,65 miliarde lei vechi. Firimituri bugetare va primi şi modernizarea DJ 201 Mărculeşti – Sudiţi – Săveni, 3,62 miliarde lei vechi până la sfârşitul anului, un procent de 1,7% din totalul lucrării de 210 miliarde lei vechi din care s-au executat şi achitat aproape 50 miliarde lei vechi.

Grosul bugetului la amicul Ghibanu

În aceste condiţii, vă întrebaţi, pe bună dreptate, unde se duce totuşi grosul celor 2,6 milioane de euro. Cum unde? În conturile societăţii de drumuri din subordinea Consiliului Judeţean, societate comercială fără de care fondurile generoase din bugetul ialomiţenilor ar fi fost de mult oale şi surcele. Doar în anul în curs, pentru contractul de întreţinere şi reparaţii drumuri judeţene Vasile Ciupercă a alocat 110 miliarde lei vechi. Da, nu este o greşeală, sunt 110 miliarde lei vechi, de aproape 16 ori cât primesc la un loc toţi constructorii care au primit cele trei modernizări de drumuri nominalizate mai sus! 41,94 miliarde lei vechi din suma pusă de-o parte pentru Drumuri Judeţene vine de la bugetul statului ca sumă defalcată din taxa pe valoarea adăugată cu destinaţie drumuri judeţene, diferenţa de peste 68 miliarde lei vechi fiind bonusul pregătit de Ciupercă devotatului său director dela DrumuriJudeţene.Şi asta nu este tot! Vasile Ciupercă a anunţat deja public că alte cel puţin 10 – 12 miliarde vor fi rupte din bugetul judeţului pentru a fi trimisela DrumuriJudeţenedrept mărire de capital, în fapt pentru achitarea facturilor la staţia de asfalt achiziţionată de societate cu plata în rate.

560 miliarde în 5 ani!

Nota de plată pentru cei cinci ani de contract pentru întreţinerea drumurilor judeţene se ridică cu banii alocaţi în 2014 la circa 560 miliarde lei vechi, echivalentul a aproape 12,5 milioane euro! Bani care, dacă ar fi fost cheltuiţi corect, ar fi schimbat fundamnetal în bine aspectul drumurilor judeţene ialomiţene. Înţelegerea parafată în anul 2009 pentru suma de 62 miliarde lei vechi s-a umflat financiar ca laptele uitat pe foc, în 2010 ajungând la 87,4 miliarde pentru ca în 2011 să se spargă bariera sutei de miliarde, 102 miliarde fiind plătite şi pentru 2012. Anul trecut banii au fost mai puţini “doar” 91 miliarde lei vechi, dar, evident, totul se va compensa în acest an cu cele 110 miliarde, ca nu cumva să scadă media anuală! (Petronel TUDOR)

SUME: Bani alocaţi din bugetul Consiliului Judeţean pentru Drumuri Judeţene SA

2009 – 62,03 miliarde lei vechi

2010 – 87,4 miliarde lei vechi

2011 – 107,1 miliarde lei vechi

2012 – 102,79 miliarde lei vechi

2013 – 91 miliarde lei vechi

2014 – 110 miliarde lei vechi

TOTAL: 560 miliarde lei vechi

Mandat de arestare pe numele lui Ritaxon după noul conflict interclanuri de la Urziceni

Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Urziceni au pus în mişcare acţiunea penală şi au solicitat, joi, 13 martie, instanţei de judecată, arestarea preventivă a inculpaţilor Rupiţă Viorel zis Viscal, Rupiţă Constantin zis Belmond şi Constantin Ionel zis Ritaxon, pentru săvârşirea infracţiunii de şantaj prevăzută şi sancţionată de Codul penal cu închisoare de la 2 la 7 ani. Potrivit procurorilor din Urziceni, din probatoriul administrat în cauză până la acest moment al urmăririi penale a rezultat că,  la datele de 9 şi 13 martie 2014, inculpaţii au constrâns în mod repetat, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, prin ameninţare şi acte de violenţă, pe persoanele vătămate M.I. şi V.M. să le remită suma de 100.000 lei în scopul de a dobândi în mod injust un folos patrimonial. Joi, 13 martie, instanţa municipală şi-a însuşit propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Urziceni şi a emis mandate de arestare pe numele celor 3 inculpaţi, cu precizarea că în cazul lui Constantin Ionel zis Ritaxon, s-a emis mandat de arestare în lipsă, acesta sustrăgându-se în acest moment urmăririi penale. Cercetările continuă sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Urziceni în vederea lămuririi tuturor împrejurărilor de fapt şi a stabilirii răspunderii penale.

Faptele anchetate de procurori stau şi la baza ultimului conflict dintre clanurile ţigăneşti, incidentul escaladând joi, cu o bătaie între opt persoane, în faţa Poliţiei Municipale. În urma altercaţiei, o femeie de 36 de ani a fost agresată cu un corp contondent şi a ajuns la Spitalul Municipal pentru acordarea de îngrijiri medicale. Urmare a incidentului, doi dintre participanţi au fost reţinuţi de organele de poliţie, fiind bănuiţi de comiterea infracţiunilor de şantaj, lovire sau alte violenţe şi tulburarea ordinii şi liniştii publice iar faţă de celelalte persoane a fost luată măsura sancţionării contravenţionale pentru încălcarea normelor de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice.

Elevii şi preşcolarii ialomiţeni au primit spre consum cornuri mai vechi de două zile

Firmele abonate la banii publici prin Programul guvernamental „Cornul şi Laptele” au demonstrat recent o dată în plus faptul că sunt incapabile să-şi respecte obligaţiile asumate prin contractele de sute de mii lei licitate de autorităţile judeţene pentru distribuirea de produse alimentare în şcoli şi grădiniţe. În urmă cu două săptămâni, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor a făcut publice rezultatele unui control efectuat în perioada 16 septembrie 2013 – 31 ianuarie 2014 la nivel naţional pentru verificarea modului de aplicare a prevederilor legale privind implementarea programului de încurajare a consumului de fructe în şcoli şi acordarea de produse lactate şi de panificaţie în instituţiile de învăţământ preşcolar, primar şi gimnazial.  În urma controlului, comisarii ANPC au decis oprirea definitivă de la distribuţie a 5.259 kg de produse lactate, de panificaţie şi mere, în valoare de 14.483 lei, care erau improprii consumului. De asemenea, pentru deficienţele constatate, au fost aplicate 10 sancţiuni contravenţionale constând în 6 amenzi însumând 59.000 lei şi 4 avertismente.

30.000 lei amendă pentru furnizorul de cornuri în şcolile din Ialomiţa

Printre firmele amendate de ANPC s-a numărat şi Astra Bucureşti & Co Prod SRL, furnizorul de cornuri în toate şcolile ialomiţene şi distribuitor al merelor către instituţiile de învăţământ din zona Urziceni. Organele de control au constatat faptul că în Ialomiţa au fost distribuite cornuri pentru o perioadă de timp mai mare decât data limită minimă de consum de 48 ore de la momentul fabricaţiei, aşa cum este reglementat, fapt pentru care furnizorul bucureştean a fost amendat cu 30.000 lei.

Astra Bucureşti & Co Prod SRL încasează în acest an de la Consiliul Judeţean peste 1,13 milioane lei pentru cornuri şi mere

În cadrul Programelor guvernamentale destinate asigurării produselor alimentare în şcoli şi grădiniţe, Astra Bucureşti & Co Prod este unul dintre furnizorii bine clasaţi în ierarhia naţională a contractanţilor plătiţi din bani publici, beneficiind de experienţa în domeniul licitaţiilor şi reprezentarea în contestaţii formulate la Consiliul Naţional de Soluţionare a preşedintelui mult mai cunoscutei firme de panificaţie Pajura SA. După ce Pajura SA şi-a şifonat imaginea în urma amenzilor primite de la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi de la Autorităţile de Sănătate Publică județene pentru nereguli în derularea Programului „Cornul şi Laptele”, Astra Bucureşti & Co Prod a început să fie băgată la înaintare la licitaţiile pe acest program, deşi până de curând firma avea ca obiect de activitate montarea de aere condiţionate. Din această postură, în urmă cu trei ani, Astra Bucureşti & Co Prod făcea răcoare în Camera Deputaţilor cu 10 aparate achiziţionate de Parlament la preţ de 4.000 de euro bucata… Ulterior, Astra Bucureşti & Co Prod a intrat în pâine, câştigând, printre altele, pe 21 octombrie 2013, atribuirea de către Consiliul Judeţean Ialomiţa a contractelor pentru furnizarea şi distribuţia de produse de panificaţie în şcoli pe toate cele trei zone ale judeţului, cu o valoare cumulată de 960.143,74 lei fără TVA. La trei luni distanţă, societatea bucureşteană avea să câştige un alt contract licitat de autoritatea judeţeană, anume cel pentru distribuţia de mere în şcolile din zona Urziceni, în baza unei oferte în valoare de 174.029,85 lei fără TVA. Astfel că, la finalul derulării contractelor în acest an şcolar, Astra Bucureşti & Co Prod are să-şi trecă în cont nu mai puţin de 1.134.173,59 lei fără TVA exclusiv din contracte încheiate cu CJ Ialomiţa. (Dora Cişmaşu)

Urziceni: O bătaie între opt persoane pe o stradă din municipiu s-a terminat la Poliţie

Poliţiştii Serviciului de Investigaţii Criminale informează că, în cursul zilei de ieri, în Urziceni s-a produs un conflict spontan între opt persoane, pe fondul unor neînţelegeri anterioare. În urma altercaţiei, o femeie de 36 de ani a fost agresată cu un corp contondent şi a ajuns la Spitalul Municipal pentru acordarea de îngrijiri medicale. Urmare a incidentului, doi dintre participanţi au fost reţinuţi de organele de poliţie, iar faţă de celelalte persoane a fost luată măsura sancţionării contravenţionale pentru încălcarea normelor de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice.

Cele două persoane reţinute pentru 24 de ore de poliţişti sunt doi tineri în vârstă de 24, respectiv 26 de ani, ambii din Urziceni. Aceştia au fost încarceraţi în Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă al inspectoratului, fiind bănuiţi de comiterea infracţiunilor de şantaj, lovire sau alte violenţe şi tulburarea ordinii şi liniştii publice, urmând ca astăzi să fie prezentaţi Parchetului de pe lângă Judecătoria Urziceni cu propunere de arestare preventivă.

Ecoaqua ia în calcul realizarea unui sistem de canalizare pluvială în Urziceni

Operatorul regional de apă/canal şi-a stabilit luna trecută programul de investiţii propuse a fi realizate în acest an din veniturile în suma totală de 5,42 milioane lei aleADIEcoaqua Călăraşi. Potrivit datelor bugetare aprobate, o parte a cheltuielilor de capital (400 mii lei) este destinată elaborării documentaţiilor tehnice aferente unor investiţii ce vizează şi Urziceniul, alături de localităţile Lehliu Gară, Olteniţa, Budeşti şi Fundulea.

Mai exact, Ecoaqua are prevăzuţi 80 de mii lei pentru analiza stării actuale a reţelei de canalizare pluvială şi întocmirea unui plan detaliat de investiţii pentru reabilitarea şi extinderea reţelei de canalizare pluvială în municipiul Urziceni. Acest proiect urmează să fie elaborat de câştigătorul unei proceduri de achiziţie prin cerere de ofertă, programată să se încheie la finalul acestei luni. (Dora Cişmaşu)

Schimbări la Prefectură: pleacă Gigi Petre, revine Costin Atanasiu?

Reaşezările politico – administrative ce succed ieşirii liberalilor de la guvernare sunt pe cale de a modifica, se pare, efectivul de titulari ai funcţiilor publice executive ialomiţene.

În cursul zilei de ieri, o variantă vehiculată intens în ultimele săptămâni pe culoarele Guvernului a prins concreteţe la momentul finalizării listei de proiecte ce urmează a intra, astăzi, pe ordinea de zi a şedinţei Cabinetului Ponta: surse guvernamentale dau ca foarte posibilă înlocuirea prefectului Gigi Petre cu nimeni altul decât Costin Atanasiu, fostul ocupant al postului de şef al Instituţiei Prefectului Ialomiţa până în luna iulie a anului trecut. Contactat telefonic, reprezentantul Guvernului în teritoriu, Gigi Petre, a declarat că exclude la acest moment varianta înlocuirii sale din funcţie şi că, oricum, în mod legal, o asemenea operaţiune nu ar fi posibilă în acest moment. Gigi Petre a mai menţionat şi faptul că, totuşi, în contextul actualelor redefiniri ale sferelor de răspundere şi competenţă, nu ar mai putea fi surpins de nicio decizie a Executivului, indiferent de motivele care ar sta la baza unui asemenea act.

Revenirea în funcţia de Prefect a medicului veterinar Costin Atanasiu ar consemna reluarea unui mandat început după alegerile din 2012 şi întrerupt, după numai un an, de o deciziei definitive a Curţii de Apel Bucureşti, prin care, în iulie 2013, se suspenda  executarea Hotărârii de Guvern de schimbare din funcţia de prefect de Ialomiţa a lui Gigi Petre şi numirea sa în cea de inspector guvernamental, prin aplicarea principiului mobilităţii pentru înalţii funcţionari publici. (Eugen Cişmaşu)

Demolarea vechiului spital din Urziceni s-a oprit la Poliţie pentru cercetări

Mecanismul instrumentat de primarul Sava în combinaţie cu şefii judeţeni şi municipali aiPDLau asigurat cvorumul necesar aprobării în Consiliul local a proiectului de trecere din domeniul public în cel privat pentru scoaterea din funcţiune, casarea şi valorificarea activelor corporale ale ansamblului de clădiri în care a funcţionat până la jumătatea anului 2011 Spitalul Municipal. În economia votului majorităţii PNL –PDL– PPDD care a susţinut iniţiativa Primăriei n-au contat nici argumentele vizând importanţa istorică şi culturală a clădirilor construite în 1894 enunţate de consilieriiPSDşi nici demontarea de către aceştia a elementelor aşa-zis legale clamate de edilul şef în sprijinul demolării. Totuşi, chiar şi aprobată de Consiliu, propunerea de dărâmare a vechiului spital are de aşteptat până la aplicare finalizarea cercetărilor întreprinse de organele în drept să ancheteze furturile componentelor instalaţiilor termice, sanitare şi electrice din incinta clădirilor aflate sub pază la momentul sustragerilor.

Primarul Sava îşi trece în palmares demolarea încă unei clădiri istorice a Urziceniului

Discuţiile pe tema dărâmării vechiului spital au reluat în şedinţa Legislativului local de luna trecută atât poziţiile contra exprimate de consilieriiPSDde-a lungul celor patru încercări de demolare nereuşite până acum ale Primăriei, cât şi explicaţiile edilului şef pe marginea unei legi numai de el ştiute, care ar obliga Administraţia să radă clădirile şi să sape jumătate de metru pentru distrugerea microbilor „seculari”.

Consilierul Ciprian Rădulescu şi-a reafirmat punctul de vedere referitor la oportunitatea reabilitării a două dintre clădirile istorice ale spitalului şi înfiinţarea aici a uni spaţiu muzeal şi a unor săli de activităţi pentru pensionari, fiind de părere că iniţiativa construirii unui parc pe amplasamentul fostei unităţi medicale este un demers nerealist, în condiţiile în care municipalitatea pare incapabilă de a întreţine chiar şi parcurile deja existente în oraş. „Eu rămân consecvent ideii mele că cel puţin două dintre clădirile spitalului vechi pot avea utilitate publică. Pe de altă parte, există şi o încărcătură istorică asupra uneia dintre clădiri – clădirea principală a spitalului vechi. Pentru clădirea principală şi cea a secţiei de pediatrie construită în 1894 se poate găsi o folosinţă publică. Municipiul are atât de puţine clădiri în patrimoniu. Casa de Cultură a Sindicatelor nu este a noastră, pentru pensionari am făcut o clădire mică şi improprie pentru derularea de activităţi. Poate că nu toţi pensionarii vor să joace table şi şah pe acolo. În spitalul vechi se pot face săli pentru diverse activităţi. Mai mult decât atât, putem face o sală muzeală pentru că Urziceniul este atestat documentar din 1500. În 600 de ani n-am fost în stare să adunăm nimic să facem o sală muzeală în clădirea veche a spitalului? O să spuneţi că este într-un stadiu avansat de degradare. Categoric! Pentru că în ultimii trei ani nu s-a investit nimic acolo. Ce vom putea pune în locul vechiului spital? Un parc? Este normal asta, în condiţiile în care nici cele două parcuri deja existente în municipiu nu sunt întreţinute în mod corespunzător?” a declarat profesorul Rădulescu.

De asemenea, consilierul social – democrat Ion Dumitrescu a solicitat amânarea deciziei de demolare până la momentul în care specialiştii Ministerului Culturii vor stabili dacă clădirile vechiului spital pot fi declarate sau nu monument istoric, atrăgând totodată atenţia Consiliului asupra faptului că poliţiştii cercetează împrejurările în care s-a produs furtul instalaţiilor din incinta fostei instituţii medicale. „Există clădiri care se demolează, dar există şi spitale de secole care sunt în picioare şi azi şi funcţionează cu aceeaşi destinaţie. Clădirile au funcţionat ca spital de la momentul construcţiei şi până în 2011 cu autorizarea şi sub monitorizarea SANEPID, autorizaţie care se dădea pe baza unor analize periodice. Dacă spitalul ar fi fost plin de microbi, aşa cum spune dl. primar, pacienţii internaţi şi trataţi acolo ar fi plecat cu microbi din spital. ConsilieriiPSDau făcut o solicitare la Direcţia Judeţeană de Cultură pentru a analiza dacă aceste două clădiri merită sau nu să fie declarate monument istoric. De aceea, solicitarea noastră este de a amâna decizia de demolare până la primirea răspunsului de la experţii Ministerului Culturii. În plus, există şi o anchetă în desfăşurare pentru a stabili dimensiunile prejudiciului creat prin furturile din clădirile vechiului spital. Expertiza pe care noi am primit-o spre analiză stabilea că din acea locaţie dispăruseră în doi ani de când fusese mutat spitalul toate elementele ce compuneau instalaţia electrică şi termică”, a precizat consilierul Dumitrescu.

Anterior intervenţiei consilierului social – democrat, primarul Sava a vorbit din nou despre inexistenta lege care impune obligativitatea demolării spitalelor mai vechi de 100 de ani din cauza lipsei de siguranţă structurală şi a microbilor din pereţi. „Orice lege, naţională şi europeană, spune că orice unitate sanitară, spital, după 100 de ani obligatoriu se fărâmă. Specialiştii spun că microbul din acei pereţi de peste 107 ani de când este spitalul nu se poate scoate niciodată, iar atunci când se va ajunge să dărâmăm spitalul, trebuie scos si vreo jumătate de metru de pământ de la suprafaţă, ca să scoatem toţi microbii. Şi cel mai important lucru care mi se pare mie este că decât să ne apucăm acum să facem o investiţie în vechiul spital, mai bine îl dăm jos şi facem altul nou, exact aşa cum este şi costă, eu garantez, la jumătate”, a spus edilul şef.

Placa garanţiilor privind costurile la jumătate ale construcţiei noi în comparaţie cu cele necesare reabilitării unei clădiri existente am mai auzit-o şi înainte de demolarea vechii biserici „Sf. Treime”. Aceste garanţii aveau să fie contrazise rapid de sumele consistente alocate şi cheltuite de cinci ani încoace pentru finalizarea lucrărilor la vechea biserică. Şi încă n-am ajuns să vorbim de pictură…

Furturile de la vechiul spital – în ancheta Poliţiei şi sub lupa Prefecturii

Anul trecut, Primăria plătea 80 de milioane lei vechi pe o expertiză tehnică a clădirilor vechiului spital, în dorinţa de a da cu ea în cap contestatarilor proiectului de demolare. Rezultatele expertizei nu numai că nu stabileau în mod clar şi convingător necesitatea dărâmării imobilelor, dar chiar s-au constituit în documente ce atestă textual şi prin imagini anexe faptul că din clădiri lipsesc elementele componente ale instalaţiilor electrice, sanitare şi termice. Astfel s-a născut în Consiliu solicitarea ca Executivul să formeze o comisie de analiză a acestor informaţii, în contextul în care clădirile se aflau sub pază plătită de la bugetul local la momentul furturilor. Primăria n-a dat curs acestei solicitări a consilierilor dintr-un motiv ce se poate intui, însă aspectele sesizate de expertiza tehnică au ajuns pe masa Poliţiei. În prezent, organele de anchetă derulează cercetări în acest dosar, astfel încât demersul de demolare a clădirilor vechiului spital este suspendat. Mai mult decât atât, consilieriiPSDau înaintat Prefecturii o adresă prin care contestă hotărârea de trecere din domeniul public în cel privat a imobilului fostei unităţi medicale municipale în vederea demolării, pe de o parte motivând încălcarea legii pe procedura de întocmire şi supunere spre aprobare a proiectelor de hotărâre şi, pe de altă parte, prin prisma faptului că, potrivit documentului trimis autorităţii judeţene, „demolarea clădirilor în care a funcţionat spitalul poate fi interpretată ca o obstrucţie a cercetării penale ce se efectuează în legătură cu furturile din aceste clădiri”. (Dora Cişmaşu)

Fostul prim procuror Sterian Guli, condamnat definitiv la închisoare pentru fapte de corupţie

Fostul şef al Parchetului de pe lângă Judecătoria Urziceni a fost condamnat definitiv astăzi, la doi ani de închisoare cu executare, în dosarul fraudării concursului de promovare în funcţia de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti. Alături de Guli, tot astăzi şi-au mai aflat pedepsele şi ceilalţi protagonişti ai dosarului: doi ani de închisoare cu executare pentru Gabriela Ghiţă, fost prim procuror general adjunct al României, şi doi ani şi şase luni pentru procurorul Eugen Cojocaru, cel care ar fi realizat, între Ghiţă şi Guli, intermedierea unor informaţii referitoare  la subiectele concursului de promovare măsluit.

Concret, în urma sentinţei definitive de asăzi , procurorul Sterian Guli a fost condamnat la doi ani de închisoare pentru instigare la fapta de permitere a accesului unor persoane la informaţii nedestinate publicităţii, cu un termenul de încercare de cinci ani. În urmă cu 7 ani, Sterian Guli, din postura de  candidat pentru promovarea în funcţia de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, a obţinut, prin intermediul lui Eugen Cojocaru, de la fostul procuror general adjunct al României, Gabriela Ghiţă, o parte din subiectele concepute pentru examenul scris al candidaţilor ce urma să se desfăşoare în 25 noiembrie 2007. Potrivit DNA, Gabriela Ghiţă, ar fi pus la dispoziţia lui Eugen Cojocaru informaţii strict confidenţiale, conţinând o parte din subiectele pentru examenul în cauză, pentru ca acesta să le furnizeze lui Sterian Guli. În această modalitate a fost dezavantajat celălalt candidat pentru funcţia respectivă, care nu a avut “şansa” să beneficieze de un astfel de ajutor, potrivit procurorilor. La finalizarea concursului, Sterian Guli s-a plasat pe prima poziţie la examenul pentru promovarea în postul de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti.

În acelaşi dosar cu Sterial Guli, Gabriela Ghiţă şi Eugen Cojocaru au mai fost acuzaţi, primind condamnări, şi Gheorghe Dumitru , procuror la Parchetul Curţii de Apel Piteşti, pentru cumpărare de influenţă, Gheorghe Cerbeanu, judecător la Tribunalul Vâlcea, pentru complicitate la cumpărare de influenţă şi Gheorghe Bucur, notar bucureştean, fost judecător la ICCJ şi fost membru al CSM, pentru trafic de influenţă şi complicitate la infracţiunea de cumpărare de influenţă.

C.P.U, colacul de salvare al Spitalului Municipal din Urziceni

Reprezentanţii Ministerului Sănătăţii au început din luna februarie să pregătească terenul implementării unei alte iniţiative ce va bulversa sistemul medical, un proiect anunţat de ministrul Nicolăescu încă din august anul trecut, vizând o politică financiară de suplimentare a bugetelor unităţilor de asistenţă medicală prespitalicească în detrimentul alocărilor de sume către spitalele publice. Vorbim astfel despre un meci pe bani între controversatele Centre medicale de Permanenţă şi unităţile spitaliceşti. Centrele de Permanenţă întârzie să-şi dovedească pe deplin utilitatea înfiinţării aproape cu forcepsul în multe judeţe din ţară. Cu toate astea, demersurile de constituire în cadrul spitalelor a Compartimentelor de Primiri Urgenţe (CPU), ca o necesitate ce nu se poate pune nicicând la îndoială, au fost nu doar trimise în planul secund al priorităţilor, ci chiar uşor obstrucţionate prin apariţia în normele de organizare şi funcţionare a unor reglementări care pun căruţa înaintea cailor. 

Totul sub umbrela unui Minister al Sănătăţii ce, pe de o parte, finanţează generos Centrele de Permanenţă din fonduri alocate Programului naţional de urgenţă prespitalicească, iar pe de altă parte priveşte suveran cum cheltuielile nedecontate ale camerelor de gardă generează an de an găuri imense în bugetele şi aşa austere ale spitalelor publice. În acest punct al cadrului general, imaginea se focalizează pe Ialomiţa şi pe Spitalul Municipal Urziceni ca subiect elocvent de la care decidenţii în domeniul medical cer eficienţă din bani de subzistenţă.

Centrele de Permanenţă vs. Compartimentele de Primiri Urgenţe – o luptă inegală cu arbitraj politic

Cu siguranţă că nu suntem nici primii şi nici singurii care am vorbi despre Centrele de Permanenţă ca despre nişte structuri dispensabile sectorului medical naţional. Argumentele în sprijinul acestei idei ţin atât de contextul financiar, cât şi de cel social şi politic în care s-a luat decizia înfiinţării lor. Centrele de Permanenţă sunt finanţate consistent din programe speciale pentru a funcţiona ca parte a asistenţei medicale continue, astfel încât pacienţii din localităţile arondate să aibă o unitate specializată unde se pot duce pentru urgenţe noaptea, în zilele de sâmbătă, duminică şi în cele declarate libere prin lege – zi naţională, sărbători legale etc. Cetăţenii nu sunt însă destul de bine familiarizaţi cu rolul acestor Centre de Permanenţă şi, în cazuri de urgenţă, apelează tot la serviciul de Ambulanţă şi la cel de gardă al spitalelor din jur. Mai mult decât atât, nu de puţine ori s-a constatat că medicii Centrelor de Permanenţă nu fac altceva decât să trimită pacienţii să îngroaşe rândurile celor prezenţi deja pe holurile camerelor de gardă. De asemenea, este deja notorie procedura prin care utilitatea Centrelor de Permanenţă se încearcă a fi demonstrată doar prin scripte, adresabilitatea de la aceste unităţi fiind rezolvată din pix, prin mutarea de către medicii de familie a consultaţiilor de la cabinetul propriu la Centrul de Permanenţă în orele în care prestează serviciile de gardă. Vorbim aici despre o stare de fapt sistemică, un fenomen ce poate exista sau nu la singurul Centru de Permanenţă funcţional din Ialomiţa, cel de la Dridu, dar care este prezent cu siguranţă în nepermis de multe astfel de unităţi din ţară. Şi atunci este de neînţeles insistenţa cu care se pistonează de la nivel administrativ asupra iniţiativelor de înfiinţare a noi Centre de Permanenţă la nivel judeţean şi naţional, în condiţiile în care aceleaşi fonduri pot fi utilizate mult mai eficient pentru susţinerea organizării Compartimentelor de Primiri Urgenţe în structura spitalelor, înlăturându-se astfel povara cheltuielilor nedecontate ale camerelor de gardă.

Spre deosebire de cazul edificării Centrelor de Permanenţă, munca înfiinţării Compartimentelor de Primiri Urgenţe la nivelul unităţilor medicale nu este un demers deloc facil, în mare parte fiindcă actualele reglementări prevăd ca şi cerinţă obligatorie pentru constituire angajarea unui medic specialist şi a unei echipe de personal selectat prin concurs. Aparatul medical nu poate fi angajat fără ca structura să aibă asigurată sursa de finanţare pentru funcţionare, iar aceşti bani nu vin de la bugetul de stat decât după ce Ministerul Sănătăţii evaluează pentru conformitate acest compartiment de urgenţă. Cu alte cuvinte, Camera de Primiri Urgenţe de la Urziceni nu se poate înfiinţa decât dacă ar beneficia de o finanţare iniţială din care să se asigure banii pentru personalul medical ce va fi angajat, plus fondurile pentru dotarea cu aparatură şi funcţionarea cel puţin la minimum necesar cerut de lege până la evaluarea ulterioară făcută de minister şi alocarea sumelor de la bugetul de stat. Problema e însă care autoritate publică judeţeană sau locală este dispusă a renunţa la strategiile de cele mai multe ori gândite politic pentru constituirea de noi Centre de Permanenţă prin comune şi orăşele, spre a pune la dispoziţie aceşti „bani ai vacii”, în termeni populari, necesari înfiinţării Compartimentului de Primiri Urgenţe în cadrul Spitalului Municipal Urziceni.

Camera de gardă – gaura neagră din bugetul Spitalului Municipal Urziceni

Fiind situat într-o zonă de intersecţie a două drumuri naţionale cu mare incidenţă a accidentelor rutiere şi deservind peste 82 de mii de locuitori din municipiu şi 23 de comune din zonă, Spitalul Urziceni înregistrează o adresabilitate extrem de mare în raport cu resursa financiară a camerei de gardă a instituţiei. Spitalul nu dispune de Compartiment de Primiri Urgenţe, astfel că cheltuielile cu camera de gardă pe care este obligat să o asigure nu sunt decontate din bani pentru asistenţa medicală de urgenţă, ci sunt efectuate din fondurile şi aşa insuficiente, primite de laCASpentru numărul de paturi contractate anual. Astfel, spitalul înregistrează la finalul exerciţiului bugetar datorii de miliarde bune, iar cuantumul lor este apropiat de cel al cheltuielilor cumulate ale camerei de gardă.

Această situaţie ce se repetă ciclic i-a determinat pe reprezentanţii Spitalului Municipal să caute soluţii de acoperire a găurilor financiare şi de eficientizare a actului medical. Doctorul Octavian Alexandrescu (foto), în calitatea sa de purtător de cuvânt al spitalului şi şef al compartimentului de gardă al unităţii, declară că dezechilibrul financiar generat de nedecontarea cheltuielilor cu asistenţa de urgenţă este în primul rând efectul incapacităţii autorităţilor de a rezolva problema serviciului medical de urgenţă şi al înţelegerii greşite a modului în care trebuie să funcţioneze acest serviciu de la momentul preluării pacientului de către Ambulanţă şi până la ieşirea lui din camera de gardă. „În mod normal, vorbind de urgenţe, actul medical nu se finalizează în momentul în care pacientul a fost adus la camera de gardă. El se finalizează fie atunci când se stabileşte dacă pacientul este internat, se întocmeşte foaie de internare şi toate cheltuielile se scad prin contractul spitalului cu Casa de Asigurări prin foaia pe care o raportezi, fie când pacientul pleacă acasă de la camera de gardă, iar cheltuielile făcute în acest caz înseamnă carburantul pentru transport plus investigaţiile care se fac pentru a se stabili dacă pacientul este sau nu un caz de urgenţă, la  care se adaugă costurile medicaţiei utilizate pentru stabilizarea stării de sănătate a acestuia. Dacă Ambulanţa îşi decontează cheltuiala cu motorina, spitalului nu i se decontează niciun leu din costurile medicaţiei şi investigaţiilor. De tot ceea ce înseamnă pre-spital, adică Ambulanţă, SMURD etc se ocupă ministerul, cu finanţare separată de la buget pentru programe de urgenţă, însă pe noi, ca spital mic, ne împovărează întreţinerea camerei de gardă şi punerea la dispoziţia pacienţilor a acestor servicii de urgenţă. Practic, cele 500 – 600 de milioane de lei vechi cheltuite în medie pe lună de Spitalul Municipal cu camera de gardă pentru peste 30 de mii de cazuri de urgenţă înregistrate anual de noi nu sunt decontate de nicăieri şi ajung să se constituie exact în datoriile contabilizate de unitatea medicală. Noi cheltuim cu camera de gardă bani din resursele financiare ale spitalului provenite din contractul cuCASpe numărul de paturi. Aceşti bani nu ajung oricum să acopere nici măcar cheltuielile pentru care sunt alocaţi, darămite să mai susţină şi serviciile de urgenţă ale camerei de gardă. Casa nu plăteşte nici măcar diferenţa dintre numărul de externări contractate lunar şi cele efectuate practic. Spre exemplu, pentru luna ianuarie, avem contractate 320 de externări şi noi am făcut 370. Pentru diferenţa de 50 de foi de externare nu vom primi niciun leu. Aşa ajungem să vorbim despre eficienţă. Situaţia ar fi alta într-un Compartiment de Primiri Urgenţe, unde serviciile medicale şi achiziţia de medicamente sunt finanţate de la bugetul de stat. Noi, la Urziceni, dacă vrem să fim eficienţi ca spital, ar trebui ori să nu mai deservim urgenţe, ori să fim prinşi într-un sistem de asigurare a serviciilor de urgenţă din finanţare separată de la bugetul de stat, în formula unui CPU. Dacă Autorităţile vor ca spitalul de la Urziceni să asigure asistenţa de urgenţă pentru toate localităţile din perimetrul său şi să fie în acelaşi timp şi eficient din punct de vedere financiar, trebuie să analizeze şi să aplice o soluţie de finanţare a acestor servicii din fonduri speciale, poate chiar printr-o contribuţie a Consiliului Judeţean sau a Primăriilor din zonă la susţinerea cheltuielilor spitalului, într-un procent calculat la numărul de pacienţi veniţi din localităţile din jur şi trataţi de noi în regim de urgenţă în camera de gardă”, a precizat doctorul Alexandrescu.

Autorităţile publice sunt chemate să sprijine înfiinţarea unui CPU la Urziceni

Această variantă a aplicării unei formule de preluare a finanţării serviciilor de urgenţă de la camera de gardă a Spitalului Municipal în sarcina CJ Ialomiţa fie prin repartizarea de fonduri din bugetul judeţean, fie prin reţinerea unui procent din sumele alocate comunelor din zona Urziceni la fiecare început de an şi transferarea acestora către unitatea medicală prin bugetul municipal se poate considera demers oficial, dacă ne gândim că atât managerul Sabin Neidoni, cât şi deputatul Aurelian Ionescu şi chiar primarul Sava au formulat puncte de vedere similare în acest caz. Parlamentarul ialomiţean a prezentat de la tribuna Camerei o declaraţie politică pe tema asistenţei medicale de la Urziceni şi urmează să înainteze Ministerul Sănătăţii un memoriu prin care solicită implicarea factorilor de decizie guvernamentali şi judeţeni în soluţionarea problemelor financiare ale Spitalului Municipal. De asemenea, primarul Urziceniului a cerut bani Consiliului Judeţean pentru finanţarea cheltuielilor instituţiei spitaliceşti, în condiţiile în care aceasta este o unitate ce asigură asistenţa medicală la nivel de zonă, nu doar pentru cetăţenii din municipiu. Nu în ultimul rând, managerul Sabin Neidoni a trimis Direcţiei de Sănătate Publică o solicitare de suplimentare a numărului de paturi contractate cuCASde la 95 la 112 şi de finanţare a cheltuielilor spitalului cu asistenţa medicală de urgenţă din fondurile bugetului de stat.

Şeful Spitalului Municipal declară că unitatea medicală nu mai poate funcţiona în situaţia actuală în care cheltuielile camerei de gardă sunt nedecontate şi susţinute din banii bolnavilor internaţi la Urziceni. „Camera de gardă este o piatră de moară atârnată de gâtul spitalului. Pe această cameră de gardă am înregistrat în 2012 o adresabilitate de 32 de mii de cazuri, iar în 2013 de 30.672 de cazuri. Aici avem cheltuieli lunare de 43.607 lei doar pe salariile personalului medical şi de 57 de mii lei în total, bani care nu sunt decontaţi, luaţi practic din banii bolnavului, cum s-ar spune, ceea ce nu este în regulă, pentru că la camera de gardă vin în majoritate covârşitoare cazuri de pacienţi neasiguraţi ai sistemului de sănătate. Am solicitat DSP şi ministrului Sănătăţii ca spitalul să fie degrevat de povara de a susţine cheltuielile cu camera de gardă. Dacă am scăpa de aceste cheltuieli, eu cred că ne-am descurca să ne încadrăm în bugetul aprobat prin contractul cu Casa, mai ales în condiţiile în care ni s-ar aproba suplimentarea cu 17 a numărului de paturi finanţate. În 2014 am avea nevoie de aproximativ 70 de miliarde lei vechi din contractul cuCAS, dar sperăm să primim măcar 65,74 miliarde”, precizează managerul Sabin Neidoni.

Aşa stând lucrurile, ne facem datoria de a sublinia o dată în plus faptul că autorităţile publice au obligaţia să sprijine funcţionarea optimă a serviciilor medicale, ele dispunând totodată şi de resorturile financiare şi decizionale pentru edificarea unor structuri cu adevărat utile şi eficiente în asigurarea asistenţei medicale de urgenţă în partea de vest a Ialomiţei. Asta înseamnă înfiinţarea unui Compartiment de Primiri Urgenţe la Spitalul Municipal Urziceni şi nu a încă unui Centru de Permanenţă în zonă, la Fierbinţi sau cine ştie pe unde. (Dora Cişmaşu, Eugen Cişmaşu)

Primarul Sava anunţă o nouă majorare a tarifelor la apă/canal: 8 lei/mc

Cadourile edilului şef pentru cetăţenii din municipiu nu s-au terminat anul trecut, o dată cu felicitările de Sărbători şi factura la apă şi canalizare majorată cu 19% în 10 luni. Locuitorii Urziceniului vor avea parte cât de curând de o nouă creştere a tarifelor de furnizare a serviciului de apă/canal, de data asta, cu o valoare mai consistentă, din moment ce oamenii din municipiu n-au sărăcit din pricina a 14 bani în plus pe lună, aşa cum avea să declare primarul Sava la reuniunea consilierilor din 6 februarie.

Discuţiile pe tema tarifelor votate de primarul Urziceniului la Călăraşi şi anunţate cetăţenilor prin afişe lipite pe uşile blocurilor la luni bune distanţă de momentul deciziei s-au făcut în cadrul dezbaterilor pe proiectul de hotărâre prin care consilierii erau chemaţi să-l împuternicească din nou pe edilul şef să avizeze în Adunarea Generală a Acţionarilor ADI Ecoaqua  aspectele legate de politica de preţuri şi situaţiile financiare ale operatorului regional de apă şi canalizare.

Consilierul Ion Dumitrescu a propus schimbarea modalităţii de împuternicire a primarului, în sensul ca delegarea acestuia să nu se mai facă pe o anumită perioadă de timp, ci punctual, înaintea fiecărei şedinţe ce implică decizii luate la Călăraşi pentru modificări de tarife la apă/canal şi alte elemente pentru care este nevoie de mandat expres din partea Consiliului municipal, doar – doar Urziceniul va fi avizat din vreme asupra a ceea ce va vota primarul Sava în numele oraşului.

Acesta a fost momentul în care edilul şef şi-a explicat deciziile luate în AGA Ecoaqua, precizând că nu a aprobat majorarea tarifului la apă şi canalizare de la prima strigare şi că i-a interzis şi viceprimarului Cristea să o facă în cadrul Consiliului Director al Asociaţiei. Ulterior, după discuţii cu reprezentanţii Ecoaqua şi după ce a constatat că creşterea preţului înseamnă 14 bani/mc/lună şi că „nu moare lumea din Urziceni din cauza asta”, primarul a ales să voteze pentru majorările de tarife. Din păcate, fără a pune în temă în prealabil asociaţiile de proprietari şi fără să vină cu o informare în Consiliul care l-a mandatat să ia hotărâri la Călăraşi.

După explicaţiile de rigoare prezentate mai sus, edilul şef a anunţat brusc consilierii de faptul că Urziceniul va avea parte de o nouă majorare de preţuri la apă şi canalizare imediat după ce vor fi puse pe deplin în funcţiune noile staţii de tratare şi epurare din municipiu, justificarea pe care domnia sa a dat-o acestui demers fiind absolut „personală”. „Vă spun una pe care domnii de la Ecoaqua o ocolesc, dar v-o spun eu până la urmă. O să intrăm în lucru cu staţia de epurare şi de tratare, ceea ce înseamnă 8 lei apa. Vă spun de-acum… Preţul apei se regăseşte în cheltuielile zilnice, în preţul la energie, la carburanţi, în creşterea salariului minim. Nu pune nimeni peste. Dacă e mai scump, acum ce facem? Consumăm mai puţin? Benzina dacă a plecat cu un leu – doi, nu mai merg maşinile? Aşa e şi cu apa!” a declarat primarul Sava. (Dora Cişmaşu)

Urziceniul mai are de aşteptat până la dispariţia apei maronii de la robinete

Conducerea Ecoaqua Urziceni a supus spre aprobare Consiliului municipal indicatorii de performanţă ai serviciului de alimentare cu apă şi canalizare pe anul 2014, un document eminamente tehnic din care rezultă, printre altele, faptul că operatorul are prevăzute pentru acest an o pierdere de apă de 30% ca raport între cantitatea de apă furnizată şi cea intrată în sistem şi o pondere de încasare de 80% din valoarea totală a facturilor emise. Aspectele legate de calitatea apei de la robinete nu s-au regăsit în paginile prognozelor întocmite de Ecoaqua şi nici nu aveau cum să fie incluse din moment ce, aşa cum a explicat inginerul şef Marian Matache, normativele stabilesc ca aceste repere tehnice să prezinte exclusiv parametrii indicatori, chimici şi microbiologici ai apei furnizate. Totuşi, reprezentanţii Ecoaqua Urziceni au făcut public şi un raport de analiză privind calitatea apei apei potabile furnizate în Urziceni, informare din care rezultă faptul că apa maronie de la robinetele consumatorilor va continua să existe o vreme şi după punerea în funcţiune a noilor staţii de tratare şi epurare şi scoaterea din sistem a kilometrilor de conducte vechi de alimentare.

Procentajul pierderilor de apă din sistem a nemulţumit o parte a aleşilor locali

Proiectul privind aprobarea indicatorilor de performanţă stabiliţi de Ecoaqua nu a primit votul favorabil al consilierilor PSD Ciprian Rădulescu şi Ion Dumitrescu din cauza cifrelor înscrise la capitolul pierderi de apă. Social – democratul Dumitrescu a a apreciat că procentul de 30% precizat de indicatori este prea mare şi că acest fapt va dicta o creştere a preţului apei furnizate. „Indicatorii de performanţă nu mi se par foarte nimeriţi. Ei prevăd o pierdere de apă de 30%, care este foarte mare şi care duce la o încărcare a preţului pe metru cub de apă furnizată. A doua obiecţie este că aceşti indicatori nu prevăd nimic consistent care să vizeze calitatea apei din municipiu. Acesta este motivul pentru care eu mă voi abţine de la aprobarea acestor indicatori”, a declarat consilierul PSD. În sprijinul cifrelor stabilite de specialişti au venit explicaţiile inginerului Matache, cel care a prezentat modul în care se calculează pierderile de apă din sistem şi din ce se compun acestea. „O pierdere „legală” a unui sistem de alimentare cu apă este undeva între 10% şi 15%. Trebuie să vă spun că sunt pierderi comerciale, pierderi din cauza supraplinurilor de la rezervor, pierderi pentru fazele tehnologice de spălare a filtrelor, din apa care este folosită pentru stingerea incendiilor, din spălarea reţelelor care pe lună înseamnă în medie 3.200 de metri cubi. Peste linii încă funcţionează 4,3 km de conductă de 400 care generează materiale feruginoase, oamenii noştri sunt zi şi noapte pe teren şi spală conductele prin hidranţi”, a precizat inginerul şef al Ecoaqua Urziceni.

Apa maronie – un fenomen inerent situaţiei actuale a sistemului de apă/canal din municipiu

Reprezentanţii Ecoaqua au declarat, de asemenea, că sunt pregătiţi să prezinte şi măsurile pe care operatorul le ia zilnic, astfel încât calitatea apei să se menţină măcar în parametri actuali, până când se vor pune în funcţiune noile capacităţi. În aceeaşi zi în care s-a desfăşurat şedinţa de Consiliu a fost publicat pe site-ul Ecoaqua Urziceni un amplu raport de analiză privind calitatea apei apei potabile furnizate. Concluziile raportului menţionează faptul că „toate neajunsurile provocate de vechea reţea de conducte (depuneri de oxizi de fier și mangan pe suprafaţa interioară a conductelor de oţel datorate coroziunii interne și sedimente de carbonat de calciu) pe care le-am dezafectat între timp, dar care au funcţionat o lungă perioadă în paralel cu reţeaua nouă din polietilenă (pentru că altfel consumatorii ar fi trebuit decuplaţi de la rețeaua de apă pe perioada lucrărilor de investiţii) au favorizat transportul unor mari cantități de depuneri și sedimente din conductele vechi în conductele noi, generând astfel modificări ale turbidității. O altă mare problemă o reprezintă instalațiile interioare de alimentare cu apă ale consumatorilor (în special blocuri, instituții publice, școli, grădinițe). Cu o vechime considerabilă, fără programe de reabilitare sau de reparații capitale, instalațiile interioare, marea majoritate construite din conducte de oțel, cu subsoluri insalubre, determină, de asemenea, modificarea calității apei potabile la robinet.” În aceeaşi ordine de idei, conducerea Ecoaqua aduce la cunoştinţa locuitorilor municipiului că, în ciuda tuturor măsurilor luate, „probleme de turbiditate a apei în reţea vor mai exista o perioadă de timp şi după punerea în funcțiune a stației noi de tratare a apei, până când toate suspensiile acumulate în sistemul de distribuţie apă vor fi eliminate. Va rămâne, însă, problema vitezei optime de curgere a apei în rețeaua de distribuție, care, dacă nu va fi asigurată, va favoriza depunerea suspensiilor.” (Dora Cişmaşu)

Analfabetism cronic în Educaţie: doar 48,8% din elevii de clasa a VIII-a au medii peste 5 la simularea Evaluării Naţionale

Ministerul Educaţiei Naţionale a centralizat rezultatele examenelor din cadrul simulării naţionale la clasa a VIII-a. Potrivit datelor oficiale, din totalul de 177.946 de elevi examinaţi, doar 86.893 (48,8%) au obţinut medii peste 5. Statistica pe discipline de examen relevă faptul că au luat note peste 5 un număr de 119.963 de elevi (66,95%) la Limba română şi 54.465 (30,4%) la Matematică.

În opinia Ministerului Educaţiei, rezultatele simulării examenelor din cadrul Evaluării Naţionale „indică un grad scăzut de pregătire a elevilor, în condiţiile în care subiectele au fost concepute pentru un nivel mediu, tipic oricărei evaluare de masă.”

Ialomiţa – la 3 procente peste media naţională

În ierarhia naţională a mediilor la simularea de la clasa a VIII-a pe judeţe, Ialomiţa ocupă poziţia a unsprezecea, cu un procent de medii peste 5 de 51,9%. Pe discipline, 70,4% dintre elevii ialomiţeni au luat peste 5 la Limba română şi 33,1% la Matematică.

Cele mai mari procente de note peste 5 au fost înregistrate în Bucureşti (64,2%), Brăila (60,4%) şi Cluj (59,2%), iar cele mai slabe rezultate în judeţele Călăraşi (34,2%), Caraş-Severin (36,3%) şi Tulcea (37,9%).

Ministerul Educaţiei cere implementarea unor măsuri de remediere a situaţiei

Rezultatele catastrofale au determinat MEN să dispună unele directive pentru îmbunătăţirea nivelului de pregătire a elevilor până la data susţinerii examenelor din cadrul Evaluării Naţionale. Astfel, conform informărilor oficiale, „la nivelul şcolii, va fi analizată situaţia şi se vor lua măsuri suplimentare pentru pregătirea elevilor, acolo unde şcoala consideră necesar. Părinţii vor fi informaţi asupra situaţiei elevilor, în cadrul şedinţelor cu părinţii. Tot atunci, li se vor prezenta soluţiile pe care şcoala le are în vedere pentru fiecare elev în parte. Lucrările fiecărui elev vor fi analizate la nivelul clasei, pentru a se identifica punctele slabe şi, în consecinţă, pentru a putea corecta neajunsurile înregistrate. Se vor efectua ore de pregătire pentru examinarea naţională din vară. Inspectoratele şcolare vor monitoriza implementarea măsurilor dispuse de MEN”. (Dora Cişmaşu)

4 instituţii judeţene – sub lupa Parchetului pentru fapte de natură penală cu fonduri publice

Recent, Curtea de Conturi a făcut public un raport cu privire la cazurile în care instituţia a apreciat că sunt indicii de săvârșire a unor fapte de natură penală și a sesizat organele competente în cazul unor autorităţi publice. Astfel, dosarele a trei Primării plus CJAS Ialomiţa au ajuns pe masa Parchetului pentru cercetări privind un prejudiciu total estimat la 861,4 mii lei al bugetelor publice.

Potrivit raportului Curţii de Conturi, în perioada 2005-2013, instituţia a formulat un număr de 396 de sesizări, dintre care 150 au fost soluționate. La organele de urmărire penale se află în prezent, în diferite stadii de soluționare, un număr de 246 sesizări. Lista sesizărilor transmise de Curtea de Conturi Ministerului Public pentru efectuarea urmăririi penale în cazurile în care prejudiciul estimat nu depășește suma de 500.000 de euro, sesizări nesoluționate la data de 31.12.2013, cuprinde şi 4 adrese vizând instituţii publice ialomiţene, după cum urmează:

1. Primăria Feteşti – pentru efectuarea de plăţi ilegale, cu un prejudiciu estimat la 59.805 lei. Curtea de Conturi a sesizat Parchetul de pe lângă Tribunalul Ialomiţa, prin adresa nr. 41413/19.04.2013;

2. Primăria Axintele – pentru nedepunerea de venituri la casieria unităţii – delapidare şi abuz în serviciu contra intereselor publice, cu un prejudiciu estimat la 41.299 lei. Curtea de Conturi a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Urziceni, prin adresa nr. 40797/23.09.2013;

3. Primăria Sineşti – pentru plata unor sume fără obţinerea echivalentului valoric al lucrărilor de construcţie ce ar fi trebuit executate – abuz în serviciu contra intereselor publice, cu un prejudiciu estimat la 759.320 lei. Curtea de Conturi a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Urziceni, prin adresa nr. 40950/03.10.2013;

4. Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Ialomiţa – pentru conflict de interese, în sensul că directorul executiv al Casei era şi titularul unui contract de furnizare în asistenţă medicală, prestarea de serviciilor medicale cu nerespectarea normei legale de lucru, debit prescris rezultând din nedistribuirea carnetelor de sănătate, cu un prejudiciu estimat la 984 de lei. Curtea de Conturi a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Slobozia, prin adresa nr. S21/25/09.05.2008.

De asemenea, în Raportul privind finanţele publice locale pe anul 2012 al Camerei de Conturi Ialomiţa se precizează că se află în curs de finalizare concluziile controlului efectuat anul trecut la Primăria Urziceni pe tema modului de utilizare a fondurilor publice alocate din Fondul pentru mediu în cadrul Programului național de îmbunătățire a calității mediului prin realizarea de spații verzi în localitate.

Plăţi nelegale şi abateri financiare în valoare de 11.819 mii lei constatate la nivelul Primăriilor ialomiţene

Rapoartele Curţii de Conturi demonstrează an de an cu cifre faptul că Administraţiile locale din Ialomiţa sunt corijente la cheltuirea în mod legal şi eficient a banilor publici.

Misiunile de audit şi acţiunile de control efectuate de Camera de Conturi Ialomița în anul 2013 la unităţile administrativ – teritoriale ialomiţene au identificat cazuri de nerespectare a reglementărilor legale, constatându-se abateri de la legalitate şi regularitate în valoare totală de 11.819 mii lei, din care: venituri suplimentare – 8.941 mii lei, plăți nelegale – 1.965 mii lei şi abateri financiar – contabile – 913 mii lei. Cele mai mari sume cheltuite eronat sau neîncasate din cauza execuţiei bugetare eronate pe anul 2012 au fost constatate la Primăriile din Sineşti (1.954 mii lei), Fierbinţi – Târg (1.805 mii lei), Reviga (887 mii lei), Dridu (745 mii lei) şi Axintele (599 mii lei).

Aceste abateri financiar – contabile sunt reprezentate în principal de stabilirea greşită a valorii taxelor şi impozitelor datorate de contribuabili, acordarea de scutiri necuvenite de la plata datoriilor către bugetele locale, efectuarea de plăți nelegale către furnizorii de lucrări şi plata de drepturi salariale necuvenite. (Dora Cişmaşu)