Asta-i realitatea! Ce votezi? (4)

Asta-i realitatea! Ce votezi? (3)

Asta-i realitatea! Ce votezi? (2)

Asta-i realitatea! Ce votezi? (1)

Profesorii vor corecta la Bac şi Evaluarea Naţională din acest an pe aceiaşi bani ca în 2011

Guvernanţii n-au pregătit nicio noutate din punct de vedere al cuantumului remuneraţiei pentru cadrele didactice care vor participa la examenele naţionale din acest an. Conform Ordinului nr.3863/02.05.2012 al ministrului Educaţiei, plata profesorilor evaluatori şi a membrilor comisiilor de examinare din cadrul Bacalaureatului şi Evaluării Naţionale 2012 va fi reprezentată de aceleaşi sume ca anul trecut.

Plata la Bac – între 2 lei/candidat şi 4 lei/lucrare corectată

Preşedinţii comisiilor din centrele de examen vor fi plătiţi cu 400 de lei pentru o comisie de până la 450 de candidaţi (inclusiv) şi cu 425 de lei în cazul unei comisii de peste 450 de candidaţi. Ceilalţi membrii ai comisiei vor încasa suma de 275 lei, iar asistenţii vor fi remuneraţi cu 25 lei/zi. De asemenea, plata pentru preşedinţii comisiilor din centre zonale de evaluare va fi de 600 de lei la o comisie de până la 1000 de candidați şi de 625 de lei la o comisie de peste 1000 de candidați – 625 lei. Remuneraţia pentru ceilalţi membrii ai comisiilor va fi următoarea: vicepreşedinte -350 lei, secretar (cadru didactic cu abilităţi în operarea pe calculator/informatician) – 300 lei, membru – 275 lei, profesor evaluator – 4 lei/lucrare corectată. Pentru activitatea desfășurată în cadrul examenului de bacalaureat, persoana responsabilă cu activitatea de comunicații virtuale la nivelul inspectoratelor școlare / persoana de contact din unitatea de învățământ liceal / centrul de comunicare este plătită cu 300 lei.

Personalul didactic care face parte din comisiile de evaluare a competenţelor lingvistice şi digitale este plătit astfel: secretar (cadru didactic cu abilităţi în operarea pe calculator / informatician) – 75 lei, membru – 75 lei, asistent – 20 lei/zi, profesor examinator – 2 lei/candidat pentru proba de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română sau în limba maternă, respectiv pentru proba de evaluare a competenţelor digitale şi 3 lei/candidat pentru proba de evaluare a competenţelor lingvistice într-o limbă modernă.

Personalul didactic care face parte din comisiile judeţene / regionale de contestaţii este plătit după cum urmează: vicepreşedinte -350 lei, secretarul (cadru didactic cu abilităţi în operarea pe calculator) – 300 lei, membru – 275 lei, profesor evaluator – 4 lei / lucrare corectată.

Elevi mai mici, bani mai puţini

În ceea ce priveşte examinarea din cadrul evaluării naționale a elevilor de clasa a VIII-a, profesorii sunt plătiţi cu 3 lei/lucrare corectată. Membrii comisiilor primesc aceleaşi sume ca în cazul Bacalaureatului, dar pentru un număr de peste două ori mai mare de candidaţi, cu excepţia secretarului care încasează doar 200 de lei, faţă de 275 de lei la o comisie de Bac.

Drepturile prevăzute vor fi achitate de unităţile de învăţământ preuniversitar sau de Inspectoratul Şcolar în care membrii comisiilor au carnetul de muncă. Tot Inspectoratul Şcolar va suporta şi cheltuielile de deplasare în afara localităţii, ocazionate de participarea personalului didactic la comisiile de examinare şi contestaţii.

Primarul de la Balaciu – declarat incompatibil de către ANI

Agenția Națională de Integritate a constatat, în urma procedurilor de evaluare, încălcarea legislației privind regimul juridic al incompatibilităților de către primarul comunei Balaciu, Cornel Mihu deţinând simultan, între 26.05.2009 şi 20.01.2011, funcţia de primar şi cea de administrator al societăţii SC Mihu Agro SRL.

Conform comunicatului emis de ANI la mijlocul acestei săptămâni, sub aspect procedural, au fost îndeplinite cerințele Legii nr. 176/2010, referitoare la înștiințarea persoanelor evaluate. Mihu Cornel a fost informat la data de 14.06.2011 şi respectiv la data de 06.03.2012 despre declanșarea procedurii de evaluare, elementele identificate, precum și drepturile de care beneficiază – de a fi asistat sau reprezentat de un avocat şi de a prezenta date sau informații pe care le consideră necesare, personal ori prin transmiterea unui punct de vedere scris. La data de 28.03.2011, Mihu Cornel a depus la dosarul de evaluare un punct de vedere.

În urma evaluărilor demarate la data de 28.03.2011, s-a constatat că Mihu Cornel s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 26.05.2009 – 20.01.2011, deoarece a deținut, simultan, atât funcția de primar al comunei Balaciu, cât şi calitatea de administrator al SC Mihu Agro SRL, încălcând, astfel, dispoziţiile art. 87, alin. (1), lit. d) din Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare.

Începând cu data de 25.03.2003, Mihu Cornel deţine calitatea de asociat unic în cadrul SC Mihu Agro SRL. În perioada 25.03.2003 – 13.01.2009, respectiv, 26.05.2009 – 20.01.2011, Mihu Cornel a deţinut funcţia de administrator al societăţii menţionate mai sus. Astfel, au fost identificate elemente în sensul încălcării legislației privind regimul juridic al incompatibilităților, deoarece, potrivit dispozițiilor art. 87, alin. 1, lit. d) din Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare, „funcţia de primar (…) este incompatibilă cu funcţia de (…) administrator (…) la societăţile comerciale”.

Persoana față de care s-a constatat starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică, cu excepția celor electorale, pe o perioadă de 3 ani. În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcție sau o demnitate publică la data constatării stării de incompatibilitate, interdicția de 3 ani operează, potrivit legii, de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv, a rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești de confirmare a existenței unei stări de incompatibilitate.

Spectacole de circ gratuite pentru 6.200 de copii din Ialomiţa

În săptămâna 14-19 mai 2012, vor avea loc ultimele 6 reprezentaţii ale Circului AS. Evenimentul este oferit de organizaţia World Vision România – Biroul Zonal Ialomiţa, în toate cele 14 comunităţi unde îşi desfăşoară proiecte.

Iniţiativa face parte din activităţile extracurriculare din sectorul educaţie, pilon important al proiectelor World Vision.

Peste 6.200 de copii din Ialomiţa, au experimentat un amestec de bucurie, teamă şi fascinaţie asistând la reprezentaţiile circului AS desfăşurate în perioada 18 aprilie – 19 mai 2012, eveniment care a fost oferit copiilor din micro-regiunea Urziceni de către organizaţia World Vision România – Biroul Zonal Ialomiţa.

Un “tur de forţă” – aceasta este sintagma care ar descrie cel mai bine experienţa membrilor circului AS, care au performat în Fierbinţi, Maia, Brazi, Dridu, Moldoveni, Adincata, Patru-Fraţi, Armăşeşti, Jilavele, Roşiori, Moviliţa, Coşereni, Manasia şi Urziceni, dând peste 29 de reprezentaţii în aer liber, cămine culturale sau săli de sport.

Turneul ialomiţean al Circului As a început în luna aprilie şi va continua până pe 19 mai (spectacol Moviliţa). Pe parcursul celor 5 săptămâni, artiştii au dăruit din talentul lor pentru a distra copiii. Micutii au intrat imediat în atmosfera de joc antrenaţi de membrii circului. Pe parcursul programului, copiii au participat cu plăcere la toate activităţile propuse: dresură cu porumbei, dresură de căţeluşi, limbo-fachir (înghiţitoarea de flăcări), contorsionism şi dans oriental cu şarpele boa constrictor, momente vesele şi pasaje comice, râs şi voie bună cu clowni. Copiii au primit cadou vată de zahăr şi au fost pictaţi pe faţă. Artiştii au fost răsplatiţi cu urale şi aplauze puternice de către micii spectatori, de părinţii şi bunicii lor.

„Spectacolul de circ oferit de către Organizaţia World Vision pentru copiii din cele 14 comunităţi din judetul Ialomiţa, este o acţiune care i-a pus în centru pe copii. A fost o provocare pentru noi acest turneu lung dar a fost un succes. Cei mai mulţi dintre aceşti copii nu ar fi avut niciodată ocazia să meargă la un spectacol de circ. Cel mai important lucru în această acţiune este bucuria care se se putea citi pe feţele copiilor, bucurie care cred ca va rămâne în amintirea lor mereu”, a spus Carmen Ionela Cristea – reprezentant al Circului AS.

„Mesajul pe care îl subliniem cu această ocazie este faptul că toţi copiii sunt importanţi şi toţi copiii au dreptul să zâmbească”, a spus Lucica Dumenica, coordonator Sponsorship.

Evenimentul a avut o însemnătate specială deoarece a facut parte dintr-o serie de spectacole interactive prin intermediul cărora World Vision a răspuns astfel nevoii copiilor din mediul rural de a lua parte la un tip de divertisment mai greu accesibil pentru ei. Spectacolele organizate în comunităţile ialomiţene au fost gratuite şi s-au adresat cu precădere acelor copii care nu au acces la activităţi educative de tip divertisment.

„Mi-a placut foarte mult circul! Cel mai mult mi-a plăcut dansul cu şarpele boa constrictor. Mi se pare destul de periculos să ai un şarpe în jurul gâtului şi pentru asta le admir foarte mult pe dansatoare, pentru că ele au acest curaj. Le mulţumim mult donatorilor noştrii din străinătate pentru că ne-au oferit acest spectacol de circ deoarece nu noi nu putem să avem acces la spectacole de circ gratuite. De asemenea, le mulţumim mult pentru că ne ajută şi că le pasă de noi”, a spus Elisabeta (13 ani, Jilavele).

Iniţiativele de tipul educativ-distractive sunt susţinute de World Vision România prin birourile sale zonale cu scopul de a oferi copiilor şanse de dezvoltare şi educare. Ele fac parte din proiecte complexe centrate pe bunăstarea copilului în care sunt incluşi copiii alături de familiile şi comunităţile lor.

Ultimele reprezentaţii ale Circului AS vor avea loc în Urziceni pe 15, 16, 17 mai (6 spectacole) şi în Moviliţa pe 19 mai (1 spectacol). Evenimentul este oferit de organizaţia World Vision România – Biroul Zonal Ialomiţa în toate cele 14 comunităţi unde organizaţia desfăşoară proiecte: Fierbinţi, Maia, Brazi, Dridu, Moldoveni, Adincata, Patru-Fraţi, Armăşeşti, Jilavele, Roşiori, Moviliţa, Coşereni, Manasia şi Urziceni.

Silvian Ciupercă – de unul singur către şefia CJ Ialomiţa

Liderul judeţean al PSD şi-a scos din cursă singurul contracandidat notabil la fotoliul de preşedinte al CJ Ialomiţa. După o serie de soluţii ale instanţelor de judecată care au ţinut în suspans actorii implicaţi în bătălia electorală a acestei veri, Curtea de Apel Bucureşti şi-a menţinut decizia dată în urmă cu două săptămâni privind respingerea candidaturii preşedintelui PDL Ialomiţa la funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean. La acel moment, USL a contestat în instanţă candidatura lui Cazacu Marinică, pe motiv că acesta nu avea încheiate raporturile de serviciu ca înalt funcţionar public la momentul depunerii documentelor oficiale de înscriere în cursa electorală.

Printr-un act cu caracter irevocabil, pe 16 mai, Curtea de Apel a respins ca inadmisibilă contestaţia în anulare formulată de Cazacu Marinică împotriva deciziei civile nr. 1179R / 05.05.2012 a aceleiaşi instanţe, sesizând totodată Curtea Constituţională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art.118 și art.121 alin.2 din Legea nr.67/2004.

Astfel, dacă subiectul candidaturii preşedintelui judeţean al PDL la fotoliul de preşedinte al CJ Ialomiţa este unul închis, Cazacu Marinică mai poate aştepta cel mult o victorie „de palmares” în meciurile politice arbitrate de Curtea Constituţională. Această instanţă va stabili în perioada următoare dacă unele prevederi din Legea electorală i-au îngrădit şefului democrat – liberalilor dreptul constituţional de a candida şi de a fi ales într-o funcţie publică. Paragrafele din Legea nr.67/2004, asupra cărora Curtea Constituţională va trebui să se pronunţe, se referă la faptul că „prefecţii şi subprefecţii nu pot candida şi nu pot participa la acţiunile din campania electorală, sub sancţiunea demiterii din funcţie, decât în situaţia în care demisionează cu cel puţin 50 de zile înaintea datei alegerilor” (art.118) şi, de asemenea, la prevederile conform cărora împotriva hotărârilor definitive şi irevocabile, pronunţate de instanţele judecătoreşti potrivit Legii electorale, nu există cale de atac (art.212, alin.2).

Primăriile – obligate să restituie sumele necheltuite din banii alocaţi în aprilie de Guvernul Ungureanu

Astăzi expiră termenul în care primarii trebuie să dea înapoi Guvernului fondurile necheltuite din alocaţiile primite de la fostul Cabinet Ungureanu. Potrivit Ordonanţei de Urgenţă nr.15/2012 publicată în Monitorul Oficial nr.306/08.05.2012, „sumele defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale alocate unităţilor administrativ – teritoriale prin HG nr.255/2012, neutilizate până la data intrării în vigoare a prezentei Ordonanţe de Urgenţă, se restituie de către ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale la bugetul de stat, în contul din care acestea au fost încasate. Regularizarea cu bugetul de stat a sumelor prevăzute se realizează în termen de 3 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei Ordonanţe de Urgenţă.”

Luarea unei astfel de decizii este trecută de Guvernul Ponta la capitolul urgenţe, fiind motivată în cuprinsul actului normativ prin faptul că „aceste elemente vizează interesul general public şi constituie situaţii extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată”.

Premierul Ponta a acuzat Cabinetul Ungureanu de cheltuire „ilegală şi ilegitimă” a 170 milioane euro din Fondul de rezervă, pentru a finanţa campania electorală a unor aleşi locali PDL, declarând în luni, în plenul Parlamentului că se angajează „ca Fondul de rezervă să nu mai fie folosit niciodată pe criterii politice, pentru campanii electorale, ci doar conform legii, pentru situaţii cu adevărat de urgenţă. Mai mult, am solicitat specialiştilor din Ministerul Finanţelor să încercăm să recuperăm acei bani, 170 milioane euro, şi să-i folosim acolo unde avem cu adevărat nevoie, la reîntregirea pensiilor şi a salariilor”.

Urmare a declaraţiilor noului premier, PDL, prin vocea purtătorului său de cuvânt, Sever Voinescu, a reacţionat imediat, anunţând că va încerca prin toate mijloacele legale să oprească aplicarea acestei Ordonanţe de Urgenţă: „Vom merge pe căile de control judiciar şi constituţional în ce priveşte această ordonanţă de urgenţă pe care o considerăm abuzivă. Vom folosi mijloacele juridice care stau la dispoziţie conform legii, conform Constituţiei, ca să oprim acest abuz, pentru că e fără îndoială un abuz şi un spectacol politic şi electoral penibil al domnului Ponta făcut pe seama unor comunităţi locale care au datorii”.

În Ialomiţa, Cabinetul Ungureanu a trimis 5,6 milioane de lei pentru 26 de Primării

La începutul lunii aprilie, din cele 648,2 milioane lei alocate la nivel naţional prin HG nr.255/2012, judeţului Ialomiţa i-au fost repartizate fonduri de 5,6 milioane lei – bani transferaţi, în mare parte, în conturile Primăriilor PDL (Borăneşti, Bucu, Cocora, Griviţa, Maia, Manasia, Mărculeşti, Moviliţa, Platoneşti, Reviga, Sărăţeni, Ciulniţa şi Ciocârlia) şi PSD – cu primari ce tocmai trecuseră în barca democrat – liberală (Ciochina, Perieţi, Munteni Buzău, Sălcioara şi Scânteia). Lista Primăriilor beneficiare ale alocărilor fostului Guvern este completată de Bărbuleşti (comună al cărei primar „s-a transferat” de la Partida Romilor la PDL), Amara (primar PSD, dar din tabăra anti-Ciupercă), Sfântu Gheorghe (primar PSD rămas fără sprijin politic), Dridu, Gârbovi, Giurgeni, Moldoveni şi Vlădeni (primar social – democraţi cu ştate vechi în partid).

CSM amână luarea unei decizii în cazul cererii de pensionare a procurorului Sterian Guli

Luni, 7 mai, Consiliul Suprem al Magistraturii a amânat pentru a doua oară în 10 zile soluţionarea cererii de pensionare anticipată formulată de procurorul Sterian Guli, până la o soluţie definitivă în dosarul examenelor de la Institutul Naţional al Magistraturii din 2007. Decizia CSM în acest caz este cu atât mai dificilă cu cât două Direcţii ale instituţiei plus o hotărâre mai veche a Consiliului prezintă puncte de vedere contradictorii.

Direcţia de Resurse Umane consideră inoperantă cererea de pensionare, în baza Codului muncii

Amânarea soluţiei în ceea ce priveşte pensionarea procurorului din Urziceni se bazează, din câte se pare, mai ales pe documentul emis de Direcţia de Resurse Umane a CSM. Nota Direcţiei citează prevederile Codului muncii şi precizează faptul că: „prin Hotărârea nr. 104/08.05.2008 a Secţiei pentru procurori din cadrul Consiliului Suprem al Magistraturii, domnul Guli Sterian a fost suspendat din funcţie (…). Potrivit art.49, alin.4 din Codul muncii, „în cazul suspendării contractului individual de muncă din cauza unei fapte imputabile salariatului, pe durata suspendării acesta nu va beneficia de niciun drept care rezultă din calitatea sa de salariat”. Prin urmare, pe perioada suspendării, magistratul nu va beneficia de niciunul din drepturile care rezultă din calitatea de magistrat (sunt suspendate; adăugăm că în această perioadă sunt inaplicabile şi obligaţiile referitoare la interdicţii şi incompatibilităţi). Astfel, în opinia noastră, este inoperantă orice cerere prin care magistratul solicită transferul, promovarea în funcţii de execuţie, numirea în funcţii de conducere etc. Cererea prin care magistratul solicită pensionarea anticipată este o cerere prin care se tinde la valorificarea unui drept ce decurge din calitatea de magistrat, drept care, aşa cum am arătat este suspendat (…). Potrivit dispoziţiilor art.82, alin.5 din Legea nr.303/2004, „persoanele care îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute la art.1 şi 3 numai în funcţia de judecător sau procuror beneficiază de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupaţie… de această pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcţia de judecător sau procuror din motive neimputabile”(…). Fiecare din cazurile de eliberare din funcţie pe motive imputabile implică proceduri ce presupun o anumită perioadă de timp. Dacă s-ar accepta faptul că cererea de pensionare anticipată trebuie să primească sancţiune înaintea finalizării celorlalte proceduri (cazuri de eliberare din funcţie din motive imputabile), atunci, în mod logic, prevederile referitoare la eliberarea din funcţie din motive imputabile devin superflue (ori, normele de drept trebuie interpretate în sensul producerii de efecte).” Vând în vedere toate aceste considerente, Direcţia de Resurse Umane a CSM propune Plenului amânarea discutării cererii formulate de procurorul Sterian Guli până la încetarea suspendării magistratului.

Direcţia de Legislaţie, Documentare şi Contencios precizează că nu există temei legal pentru respingerea cererii de pensionare

Punctul de vedere al Direcţiei de Resurse Umane a CSM este contrazis în nota formulată de Direcţia de Legislaţie, Documentare şi Contencios din cadrul aceleiaşi instituţii, care precizează: „Condiţiile cu privire la vârsta de pensionare şi vechimea în funcţie care trebuie îndeplinite de judecători şi procurori pentru a putea beneficia în mod anticipat de pensia de serviciu sunt reglementate de art.82, alin.2 din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor (…). Se constată aşadar că singura condiţie impusă de dispoziţiile precitate în privinţa pensionării anticipate şi beneficierii de pensia de serviciu este ca magistratul să aibă o vechime de cel puţin 25 de ani numai în funcţia de judecător, procuror, magistrat – asistent, sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum şi în funcţia de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi. De altfel, Legea nr.303/2004 în întregul ei nu cuprinde dispoziţii din care să rezulte că magistratul care a fost suspendat ca urmare a punerii în mişcare a acţiunii penale împotriva sa nu îi sunt aplicabile prevederile art.82, alin.2 din acelaşi normativ. Oricum, fiind vorba de o interdicţie, imposibilitatea aplicării dispoziţiilor art.82, alin.2 din Legea nr.303/2004 în cazul magistratului care a fost suspendat ca urmare a punerii în mişcare a acţiunii penale împotriva sa ar trebui să fie prevăzută expres în lege, nefiind admisibil, în opinia noastră, ca aceasta să fie dedusă din interpretarea unor texte. Deşi în Nota al Direcţiei de Resurse Umane s-a argumentat că Legea nr.303/2004 face distincţie între eliberarea din funcţie din motive imputabile, respectiv neimputabile magistratului şi în cazul existenţei unor motive imputabile nu ar trebui să fie aplicabile dispoziţiile art.82, alin.2 (…), se observă însă că dispoziţiile art.82, alin.2 nu conţin o asemenea distincţie şi prin urmare, în aplicarea principiului potrivit căruia unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie să distingă, nu se pot adăuga cazuri care n-au fost avute în vedere de legiuitorul însuşi. (…) Sub imperiul Codului muncii, chiar dacă raportul de muncă al salariatului este suspendat, îndeplinirea condiţiilor privind pensionarea, respectiv comunicarea deciziei de pensionare în cazul pensiei anticipate determină încetarea de drept a raportului de muncă. (…) Concluzionând, în opinia noastră, nu există temei legal pentru a nu aplica dispoziţiile art.82, alin.2 din Legea nr.303/2004 în cazul unui magistrat care a fost suspendat ca urmare a punerii în mişcare a acţiunii penale împotriva sa, în cazul în care sunt întrunite condiţiile prevăzute de acest text legal.”

În urmă cu 5 ani, CSM a admis cererea de pensionare anticipată într-un caz similar

În cadrul Notei întocmită de Direcţia de Legislaţie, Documentare şi Contencios se atrage atenţia asupra precedentului creat în anul 2007 de CSM, atunci când instituţia a soluţionat favorabil o solicitare similară: „Se cuvine a fi subliniat faptul că problema pensionării anticipate a unui magistrat care a fost suspendat ca urmare a punerii în mişcare a acţiunii penale împotriva sa a mai fost analizată de Consiliul Suprem al Magistraturii care, prin Hotărârea nr.268/19.04.2007 a decis că un magistrat suspendat din funcţie poate fi pensionat anticipat în temeiul dispoziţiilor art.88, alin.2 din Legea nr.303/2004, suspendarea neafectând dreptul la pensie.”

În cuprinsul Legii nr.303/2004 modificată şi completată există un articol care ar putea explica decizia CSM de amânare a deciziei în cazul cererii de pensionare anticipată a procurorului Guli. Dispoziţiile art.49 indice 1, alin.2 din acest normativ, care precizează faptul că „pe durata procedurii disciplinare, solicitarea de acordare a pensiei de serviciu se suspendă până la soluţionarea definitivă a acţiunii disciplinare”, nu sunt însă aplicabile în acest moment, ele intrând în vigoare începând cu data de 25 mai a acestui an.